miercuri, 30 noiembrie 2011

Dubla 3 (CDXXXIII) Killing Zoe

Killing Zoe e un film de Roger Avary. Roger Avary e un prieten d-al lu’ Tarantino, au lucrat impreuna la Reservoir Dogs, Pulp Fiction si inca ceva cred. Killing Zoe are un aer de Tarantino, mi se pare ca el l-a si produs, aduce putin cu True Romance, bun de duminica seara.
In alta ordine de idei, am dat cu pisi de un serial destul de tare, Parks and Recreation, e facut de aia de la office si aduce destul de mult cu ofisu ala de la-nceput, e destul de tare. Joaca in el si o preferata d-a noastra, Rashida Jones care se pare ca-i fata lu Quincy Jones… in fine, nu despre asta e vorba, launmomentdat in P&R personaju principal spune ca printre marile ei vise e sa rezolve o crima intr-un tren si eu am zis, cacat, si eu vreau sa rezolv o crima-ntr-un tren, da’ era si pisi langa mine si n-am vrut s-o exclud asa c-am bagat-o si pe ea ca un fel de sidekick, lucru care s-a dovedit nefast pentru ca in cele din urma am rezolvat crima, pisi era criminalu si eu eram victima si respectiv mort tot timpu asta. Da, nu e foarte original.
Ala care moare primu acolo nu cumva e Ron Jeremy?

marți, 29 noiembrie 2011

Dubla 3 (CDXXXII) Castaway on the Moon

Castaway on the Moon e un nord coreean. Te-am pacalit, e un sud-coreean, un sud-coreean destul de tare, are cate ceva pentru fiecare, are un naufragiat, niste survival, o poveste de dragoste si desigur inca cateva chestii. Ideea de baza e destul de tare si ma gandeam asa, de ce nu se fac mai multe filme cu idei destul de tari, 90% din filme sant filme cu oameni care au o problema de familie sau ceva si cum trec peste ea, dup-aia vreo 30%-s no-brainere de actiune si ce ramane, adica vreo 20%-s comedii proaste. Poate-s mai multe categorii, nu stiu, n-am facut un studiu amanuntit, ideea e ca majoritatea filmelor au o idee simpla la mijloc si cu ceva noroc devin bune prin performanta actorilor, eu as vrea sa vad filme pe care le face ideea originala, nu De Niro. Adica, ai o drama sau ceva, baga pe langa asta o planeta care trebuie sa intre-n Pamant ca-n Melancholia, de ce nu, e un film, poti sa faci ce vrei. De ce sa vedem intalnire de gradu 3 in 1000 de variante? Nu stiu.

luni, 28 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXXIII) Oarecum Colinde 2

Mi-am scapat lectopu pe jos si nu mai tine cont de cum invart pozele, le pune cum vrea el, e cul ca are personalitate asa...
Si pentru ca mi-a zis o prietena ca deja au fost unii pe la usa ei cu dom-dom sa-naltam, citez "le-am dat 50 de mii ca erau 3 copii d-astia mici, frumosi, d-ai nostri" o sa punem si noi un oarecum colind d-al lor.
The Treacherous Three - Xmas Rap

duminică, 27 noiembrie 2011

Cvadubla 3 (CDXXXI)

N-am mai ajuns demult pe la Dubla, asa ca prezint vreo 4. Aseara am incercat sa ma uit la A Chinese Torture Chamber Story si la L.I.E., n-am reusit s-o duc la capat cu nici unu’ pentru ca unu era un torture-drama-kung-fu-porn-romance-chinezesc-prost si celalant era cu copii poponari americani, cine dracu’ vrea sa vada doi baietei sarutandu-se? Genu’ ala de film cu un copil care o ia pe cai gresite da’ se impieteneste cu un batran care-l reintegreaza-n societate, in societatea lui din pantaloni that is. Cine dracu vrea sa vada un baietel frecandu-se de un hodorog? Un lucru stiu sigur, nu eu.
Am reusit totusi sa ma uit la Noi Albinoi si la Julia (2008). La Julia mi-au sunat mie niste clopotele de alarma cand am vazut ca-i regizat de un francez, si pe buna dreptate, Julia e ochei da-i cam tras de par, il lungeste francezu la vreo doo ore jumate si per total are izu’ ala francez pe care nu-l suport. Banuiesc ca il salveaza binisor Tilda Swinton care joaca remarcabil o alcoolica, mda, destul de tare Tilda.
Noi Albinoi castiga detasat competitia, nu neaparat pentru ca am chestii de bine de zis de el cat pentru ca n-am absolut nimic de rau, e un good ol’fashion movie, corect din toate punctele de vedere din punctul meu de vedere, o experienta placuta.

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXXII)

Am vazut ca zilele astea e la moda sa-ti pui pe net parerea despre eutanasierea cainilor bagabonti si respectiv despre eutanasierea alora care vor sa eutanasieze cainii bagabonti. Asa ca m-am gandit si eu sa impartasesc cateva ganduri, da’ n-o s-o fac, eu ma exprim la alt nivel. Toata lumea stie ca maidanezii trebuie sa moara sau sa nu moara, nu toata lumea stie pesa asta:
Les Lunours - Nous sommes Bi Bi Ba Ba Boum Boum

vineri, 25 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXXI) Oarecum Colinde 1

Nu, n-a nins, e o poza de anu trecut.
Azi este 25.11 si dupa un calcul exact d-al meu mai e aproximativ o luna pana la Craciun, aceasta sarbatoare care ne aduce pe toti mai aproape unu’ de altu’. Da’ si feisbucu face asta ati putea spune si pe asta-l avem in fiecare zi nu odata pe an… poate, nu stiu. Da’ daca ati avea Feisbuc doar odata pe an, l-ati sarbatori, nu-i asa, poate, nu stiu. Mie Craciunu si Feisbucu mi se par cam overrated da’ asta n-o sa ma-mpiedice sa pun cateva colinde aici ca sa se bucure tot omu’. Incepem strong cu un colind cantat de niste spastici de la un centru social din San Francisco cred. Daca râzi esti un bou insensibil.
S.O. - Silent Night

miercuri, 23 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXX)

Aceasta este o pesă pe care am auzit-o şi m-am gândit s-o pun aici.
 
În altă ordine de idei sunt neaşteptat de obosit azi. Tot nu mi-am folosit agenda. Am doo kile sângerii de crap într-o farfurie în bucătărie de care n-am nicio tragere de inimă să mă apuc. Pisi o să fie extatică când ajunge acasă.
Îmifuncţioneazădefectuostastaspace.

O Pesa (CCLXIX)

Azi, intr-o intorsatura ciudata de evenimente am ramas iar fara net, lucru destul de interesant pentru ca:
Russian Noir Extravaganţa partea a dooa. Partea I aici.
Undeva in coltul tejghelei, unde lumina ajunge mai greu cineva incearca sa-si aprinda o tigara, scantei enervante-mi distrag periferal atentia de la vodca, ti s-a terminat gazu’ proasto, treci peste asta. Barmanul se duce sa salveze situatia si flacara chibritului lumineaza fata doamnei Stasya, imi trece un fior prin oo, ce buna e doamna Stasya. Nu pare s-o deranjeze prea mult disparitia sotului ei, pe de alta parte e-ntr-un bar din zona rau famata a orasului la 6 dimineata, lucru care din experienta stiu ca poate sa-nsemne absolut orice. Vlajganu’ schimba cateva soapte cu doamna Stasya, vine incet spre mine si-mi da o bucata de hartie. Sa investigam: “Azi, ora 6 dimineata la Chanleroux, vino singur. Parola: N-am sentimente in nici o directie cand vine vorba de ziua de luni, Raspuns: Nici eu, luati loc”. Da’ asta-i acum si aici, ce fel de joc mai e asta, nu mai pot nici sa-mi beau cafeaua fara sa dau de vreo cucoana care-mi transmite mesaje amestecate. A venit internetul dar sa vedem ce vrea Stasya, Stasya-mi mai trebuia. Ma ridic si pasesc usor spre dansa.
-N-am sentimente in nici o directie cand vine vorba de ziua de luni.
-Nici eu, luati un loc.
Ma asez la o distanta ceva mai mare de ea decat se cere deobicei in situatiile de gen.
-Veniti mai aproape, e personal.
Ma dau mai aproape, doamna Stasya pune pe bar un lingou mic de aur cu o svastica pe el.
-O sa mai primiti unul dupa ce-l gasiti pe Dl. Vyacheslav.
-Doamna, aceasta este peste puterile mele, nu stiu daca ati observat dar absolut toti barbatii casatoriti au disparut din Vodinsk, Dl. Vyacheslav nu este exact ceea ce ati numi un caz particular.
Pabababam!!!
TRENTEMØLLER - MOAN

marți, 22 noiembrie 2011

Cronologic Vorbind 13

11.11.201011.11.2011

duminică, 20 noiembrie 2011

Bube, taieturi, juleala (XVII)

Azi, sifilis.
Nu, arsuri. Iată mai jos nişte arsuri în diferite etape de dezvoltare.
În altă ordine de idei, ce mai face Paximo zilele astea? Ce să facă, bine, leneveşte. Aproape că a terminat de scris nuvela Lot - ultimul sodomit şi e în negocieri cu Industrial Entertainment pentru o ecranizare. Cum IE a lucrat cu Herzog, Paximo nu poate fi decât optimist.
Apoi, Paximo a văzut ieri hexologia Alien, din 79 până-n 07, aproximativ 12 ore de căcat. Bine, primele trei au fost ok, cu primul fiind chiar bun, al doilea ok şi al treilea mai ok ca al doilea dar mai puţin ok ca primul. Dar ultimele trei, pe barba lui Merlin, ultimele 3 ...
Apoi Paximo a ajuns la nivelul ăla la muncă în care are nevoie de agendă. Paximo n-a scris (şi nici măcar n-a desenat) încă nimic în agenda aia deşi o are de o săptămână şi deşi e un must. Agenda o are de la mama lui şi e golden bling cu scris albastru Primăria Oraşului Mangalia. Oraş Mangalia în care au loc chestii politice urâte, în care n-o să intrăm în detalii. O să spunem doar că se împart fluturaşi cu expresii gen tandemul malefic care a pus stăpânire şi altele.
Că tot mi-am adus aminte, Tudor Chirilă, ştiu că mai intri pe aici, să te bag în aia a mătii.
Apoi Paximo a băgat-o pe mânecă niţel când a uitat complet de ziua lu Pisi. Apoi Paximo a dat jos best of Queen, nu ştie nici el de ce, şi de-atunci numai asta ascultă, în mare parte din cauza că doar asta are în leptop. Uite, chiar acum ascultă Queen.
A, Paximo a devenit nemilos cu persoanele care încearcă să-i vândă orice. Aproape că a făcut-o să plângă pe o tanti care l-a sunat tocmai din Cluj să-i vândă ceva pastile făcute din ierburi. Paximo n-avea nimic cu tanti aia, e el măgar. Dar s-a enervat deoarece tanti aia susţinea şi insista că nu vinde pastile din ierburi, vinde sănătate. Şi atunci lui Paximo i-a sărit ţandăra. Şi de-atunci totul a luat-o la vale.
Paximo s-a oprit la un moment dat din scris şi şi-a făcut timp să îngroaşe toate numele Paximo care apar în postu ăsta. Dacă a sărit vreunul atenţionaţi-l.


Am uitat să spun că Paximo a tras cu puşca cu lunetă şi e deosebit de mulţumit ce capacităţile lui de a lovi o ţintă staţionară de la distanţa de 350 de metri. Nu, nu a fost un zombie, şi nici o pisică, a fost o ţintă normală, dar Paximo a lovit-o fix în cap.

O Pesa (CCLXVIII)

O sa ne asumam un mic risc si ne-ntindem cu minimalu' pana duminica, pisi o sa se cam sperie, nu pisi, nu m-am dat pe minimal.
Pantha du Prince - Satellite Sniper
In alta ordine de idei, sa nu mancati niciodata la Ciprian acasa, n-o sa-i dau numele de familie, da' mancarea-i atat de nasoala incat daca te invita vreodata la masa mama vreunui Ciprian eu zic sa refuzi just in case.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXVII)

Merge putin minimal sambata, mai ales c-am vazut aseara Berlin Calling, nu-l recomand neaparat ca-i nemtesc da' e vazubil.
Paul Kalkbrenner - Azure In alta ordine de idei, sa te duci ca adult la ziua de nastere a unui 2yearold e cam printre cele mai triste lucruri pe care poti sa le faci... mirosu', o doamne mirosu', pluteste-n aer un iz umed de prajituri si cacat, pudra de talc si tincturi, alifii, platouri reci si pisat. Si mamele disperate, secatuite de tot ce-nseamna orice, cu tatele pan la buric, obosite, cu ochi goi in care nu se mai citeste nici o speranta, zambesc instinctiv ca regina si tot astfel spun aaa si uau de absolut fiecare data cand un prunc face "ceva simpatic". Vodca cu portocale? Ia doar portocale si du-te sa fumezi afara.

vineri, 18 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXVI)

N-am avut net azi si din disperare m-am apucat sa scriu un noir la persoana I prezent:
Este o dimineata rece de august in Vodinsk ceea ce nu e neaparat iesit din comun. Imi pun fesu pe cap, imi sta cam ciudat da’ nu e nimeni pe strada, grabesc pasu. Trebuie sa elucidez acest mister, dispare prea multa lume, femei planturoase mi se afiseaza la usa in miez de noapte, isi aprind tigari si-mi zic chestii din care nu-nteleg nimic, fosti iubiti, secrete, ocultisme de cacat. Toate indiciile de pana acum au fost inutile, solzi de sarpe, ruj pe cesti de cafea, margele imprastiate pe jos, urme masive de pantof, parca-i un circ invizibil in oras.
La Chanleroux e deschis, slava Domnului, o cafea si-o vodca o sa ma faca sa inteleg mai bine situatia. In spatele tejghelei e un vlajgan pe care nu l-am mai vazut pana acum, arata ca un schiop cocosat desi are spatele drept si merge normal, se uita prin mine si-mi face cafeaua. Il cercetez in timp ce-mi toarna vodca, are niste pete rosiatice pe camasa si pe gulerul de la sacou o insigna mica cu inscriptia Linda Forever, sa fie oare… E ceva bizar cu flacau’ asta, imi aprind o tigara si suflu fumul gros prin incapere, soarele care abia rasare il aprinde ca pe un foc forestier, sant cu ochii pe tine galigane. Gata, mi-a venit netu’, marit fie Isus. Mare treaba cu internetu asta, ca daca nu exista erau o gramada de oameni care n-aveau ce face si se apucau de scris poezie sau ceva, ia o pesa:
Alan Tew - Gentle In The Night

joi, 17 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXV) PFdDD 18


Avem aici mai jos Boemianrapsodi cantata la imprimanta si flopidisc. Daca vrei sa vezi procesu.
Bd594 - Bohemian Rhapsody

miercuri, 16 noiembrie 2011

Dubla 3 (CDXXX) Open Hearts

Spre deosebire de cartile scrise de femei, filme regizate de ele nu-s toate niste chestii pe care le-nchizi dupa primele 5 minute. Hmm, se pare ca iar m-am introdus gresit pentru ca filmu de care vroiam sa zic e facut de un flacau. Am vazut ieri doo filme danemarcheze, Brødre (Brothers, dupa care mi se pare ca s-a facut si un rimeic nord american, Brothers) si Elsker dig for evigt I (Open Hearts), doo filme aproape identice. Si mi-am zis ca-s facute amandoo de aceeasi femee si anume Susanne Brier cand defapt ala mult mai bun dintre ele, adica Open Hearts, e facut de un Anders Thomas Jensen d-asta care acum vad ca a facut si rimeicu american de la Brødre si anume Brothers, asta daca intr-adevar e rimeic, nu stiu sigur. Ceva e destul de ciudat aici si n-am chef sa investighez, o lasam asa. Gata, am elucidat treaba, ATJ a facut scenariu de la Brothers. Hai ca m-am incurcat ca prostu, amandoo-s scrise de el si regizate de ea, cacat, asa fac intotdeauna, si cand ma contrazic cu altii de dragu conversatiei, n-am ce face, imi place mie sa ma fac ca stiu chestii. Si acum ce stiu sigur, sigur stiu ca Open Hearts e destul de tare, il recomand, si ATJ asta-si baga coada in niste chestii destul de tari ca Adam’s Apples, Flickering Lights, The Green Butchers, Red Road, In China They Eat Dogs sau In a Better World da’ face si chestii nasoale pentru ca mai nou se pare ca s-a lansat la Holiud ca si Mads Mikkelsen, unu dintre actorii mei preferati care joaca in jumate din filmele lu ATJ si in cam 80% din filmele daneze, Mads e harcor si recomand iar apasat trilogia Pusher.



In alta ordine de idei, ai observat ca cu cat se apropie mai mult craciunu’ cu atat are un gust mai bun Coca Cola?

luni, 14 noiembrie 2011

Dubla 3 (CDXXIX) Liquid Sky

This shit is bananas. Liquid Sky e un film din ’82 si 1982 e pentru consumu de droguri ce e 1946 pentru consumul de nimic. In ’82 nu era nici un drog la moda, la moda era sa le iei pe toate odata, heroina era la asa mare cautare incat si extraterestrii ne vizitau pentru cate un high ocazional… si despre asta-i Liquid Sky in oarecare masura, despre niste extraterestri invizibili care vin pe pamant dupa heroina si se stabilesc pe acoperisul unui duo de pasarici, una-i dealer si cealanta e o foto-modeala-androgina-bisexuala-ninfomaniaca, insiruire de calitati la care alienii mai adauga si o super-putere interesanta pe care pun pariu ca si-o doreste dincandincand toata lumea: ii face sa dispara pe aia cu care s-a fupat imediat dupa incheierea actului, never to be found again, puf! Cam atat am de spus despre asta. O sa facem iar un mic concurs, in sirul de poze de mai jos avem doi intrusi, gaseste-i si castigi instant ceva.







O Pesa (CCLXIV)

Daca-ti place Toxicity trebuie sa-ti dublu placa Toxic Toxicity.
DJ not-I - ToxicToxicity

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

O Pesa (CCLXIII) Anneliese Michel PFdDD 17

Daca faceti parte din categoria aia restransa de oameni carora le place s-o sperie pe pisi la un pas de moarte nu trebuie sa va lipseasca din colectie Okkulte Stimmen sau Paranormal or Occult Voices intr-o traducere libera, o colectie impresionanta de 3 sidiuri cu exorcizari, copii posedati, electronic voice phenomenon, vorbit in limbi sau cum s-o zice-n romana si multe altele. Inainte sa-ti zic cateva chestii despre Anneliese o sa dau un pont pentru incepatori, pentru flacaii aia care vor sa vada fustiţe pişate da’ nu stiu s-o comita cum trebuie. Ideea principala nu e sa te ascunzi undeva si cand apare pisi sa ţipi bau, asta-i pentru amatori si-o sa-ti iei in cel mai bun caz o palma instinctiva. Un adevarat maestru nu va urla, va scoate niste hâsâituri uşoare din gât, atat de usoare incat sa sperie femeia doar cat sa i se-nmoaie genunchii dar sa nu fie sigura de ce aude si sa incerce sa investigheze, abia dup-aia dai lovitura de gratie. Si una dintre cele mai tari e una pe care n-am pus-o inca-n aplicare pentru ca am impresia ca-i mai mult decat poate sa suporte pisi: iti trebuie un dormitor fara alte surse de lumina decat aia principala, adica sa n-ai vreo veoza langa pat, astepti s-adoarma victima, iti pui o peruca si te postezi in picioare undeva langa intrerupator, scoti niste sunete lejer asa cat s-o trezesti si dup-aia mucles, nu mai zici nimic, nu te mai misti… asta are un potential fantastic. Sincer n-o recomand, pisi o sa se pise pe ea numai cand o sa afle ca m-am gandit la asta.
Asa, acum despre Anneliese. A. Michel (1952-1976) era o nemtoaica catolica care se zice ca era posedata de demoni si au exorcizat-o aia intens vreo 10 luni la rand de n-a mai ramas nimic din ea. Anelize se pare ca a fost un cerc vicios sau cum se zice pentru ca o ardea sandi din cauza ca aia tot vroiau s-o exorcizeze si aia vroiau s-o exorcizeze pentru c-o ardea sandi. Biserica catolica in prima faza a autorizat exorcizarea da’ dupa ce a terminat treaba s-a spalat pe maini de aia doi popi si a zis ca defapt nu era posedata, suferea doar de o boala mintala. Parintii si doi popi au fost acuzati de omor din culpa. Multi oameni, in special femei banuiesc, inca mai cred ca a fost genuine posedata si se fac inca pelerinaje la mormantu’ ei. S-au facut si doo filme oarecum inspirate dupa treaba: Requiem si The Exorcism of Emily Rose.
Trilulilu nu accepta ocultisme d-astea asa ca-l punem de pe iutub:

Dubla 3 (CDXXVIII) La Sconosciuta

La Sconosciuta, Necunoascuta-n romana, e un film italian care incearca sa dea un raspuns vechii intrebari “poti sa violezi o curva?”. Raspunsul e “nu stiu, cred ca da”. La Sconosciuta e despre o bagaboanta cu un secret, lucru nu neaparat interesant pentru ca fie vorba-ntre noi, toate bagaboantele au cate unu-doo. Pare asa, un rape-revange da’ e mai mult mind-fuck si chiar unu’ bun daca pot sa adaug. O s-o las asa pentru ca-i greu sa nu-l dau de gol. Recomandat pentru pasionatii de rape-revange-spaghetti, mind-fuck sau pentru cei care vor un mister sambata seara. Bun.

In alta ordine de idei, zilele astea am vazut si eu cum e sa ai un copil si sa-l vezi cum cade cu dinţii de o bordura, mi-am scapat aparatu foto din mana... am fugit la el, l-am ridicat si avea obiectivu' indoit, m-am inmuiat la genunchi, am injurat si l-am reparat, totu' e ochei acum.

vineri, 11 noiembrie 2011

The Inimaginarium Insectarium 3000 (CCLXII)

Inca nu ma simt in largu' meu cu seria asta, ma face sa ma simt cam ciudat... asa ca n-o lansez inca, o s-o gazduim sub O Pesa.



The Oscillation - Liquid Memoryman