joi, 9 august 2012

Dubla 3 (no. Who gives a fuck 2)

Ia sa vedem ce parere am eu despre urmatoarele filme:
Unthinkable e un film american care incerca ceva ca majoritatea filmelor americane dealtfel, ii iese, nu-i iese, mai conteaza? Ochei daca n-ai absolut nimic altceva de vazut si vrei sa vezi un film american care incerca ceva.
Eagle Eye e ochei de duminica seara, are actiune si complot.
Spartan e tot asa, de umplutura, daca trebuie neaparat sa vezi ceva cu putina actiune n-ai decat.
Better Luck Tomorrow e un film cu ciuciunghezi, american da' cu ciuciunghezi, ca alea americane cu negri da' cu ciuciunghezi. Nasol.
Doomsday e un post-apocaliptic ieftin da' ochei de duminica seara.
The Raven e nici nu stiu cum sa zic, bunicel cred ca-i cuvantu', poate chiar bun, nu stiu, are o idee interesanta., merita incercat.
Mirror Mirror e nasol, adica te lasa asa cu un sentiment de cacat gen ce dracu am facut cu viata mea, cum am ajuns aici? am 32 de ani, sant putin mahmur fara sa ma fi imbatat in prealabil si stau aici pe canapea la filme cu Giulia Roberts. Bine, are si plusuri, adica am ras cu pisi vreo doo ore de sprancenele lu alba ca zapada.
Reign of Fire e destul de tare pentru un film cu dragoni, serios asa, un post-apocaliptic decent. Perfect pentru duminica seara si nu numai.
Salmon Fishing in the Yemen e un film pentru poponari sau na, pentru cupluri, cupluri de poponari that is. Exagerez desigur, merge sa-l vezi cu pisi doar ca dup-aia o sa trebuiasca sa-i faci unghiile, sa-i tunzi putin varfurile si in general sa incetezi orice act sexual cu dansa si cu femeile in general... pentru ca esti un poponar. Exagerez iar, Emily Blunt e o bunaciune.
One Night at McCool's e un film destul de tare, destul de underrated. Bun. Buna e si Liv Tyler.
Hell din 2011 e un post-apocaliptic destul de tare, ceea ce am mai zis, nu-i de-colo. Sanatos dar putin cam previzibil. Bun.
Traitor e ochei de duminica seara.
Casa de mi Padre e o comedie cu Will Ferrell.
Oslo 31 August e un norvegian destul de tare, destul de tare indeed.
13 Conversations about one Thing e un film decent, forgettable da' bine executat. Bun.
Monsieur Lazhar e iar un film decent, cum ar veni, de suflet da' nu neaparat siropos.
Hidalgo e un fel de western doar ca se petrece la arabi, un fel de western shawarma. Nu stiu ce sa zic, nu cred ca-l recomand.
Dup-aia am mai vazut niste 2012-uri, Battleship (Independence Day cu vapoare, foarte american) , The Hunger Games (ocheish de duminica seara) si The Dictator (prea-si da mult cu parerea evreu' despre arabi)

Niciun comentariu: