Top 5 Tarantino Movies

Ce putem spune despre Tarantino? e cam uratel. Dar sa vorbim despre filmele lui, filme legate-ntre ele de un sir lung de cartuse goale, sange, cocaina si maruntaie. Haideti sa le punem in ordine, ce ziceti?
Pe 5 e Jackie Brown unde De Niro are cel mai nesolicitant rol al carierei lui. Jackie e jucata de Pam Grier, pe care Tarantino a castat-o banuiesc din cauza pasiunii lui pentru exploitation, ea fiind o mica reprezentanta a genului. Ca majoritatea filmelor lui, nu lipsesc de aici, drogurile, armele de foc si sexul… sexul are chiar un reprezentant de colectie, o scena pe la spate intre De Niro si Bridget Fonda.

Pe 4 nu avem nici un film pentru ca se pare ca n-are atatea filme bune cat sa umpli un top 5… deci o sa mentionez Sin City la care a fost regizor de mana a treia: Sin City.

Pe 3 e Reservoir Dogs care-i primul lui film si dupa Lema Tusat “varsta regizorilor e invers proportionala cu calitatea filmelor lor”, filmul e destul de tare. Stilul si ideile se vor mentine in filmele viitoare, are motivele alea Tarantino gen motivul sangerarii pe pielea alba a banchetei din spate ca sa nu mai zic de filmarile din portbagaj.

Pe 2 il avem pe Pulp Fiction, stiu ca toata lumea l-a vazut, n-o sa zic decat ca marea diferenta dintre asta si celelalte filme ale lui, ceea ce banuiesc ca i-a si garantat succesul, e desfasurarea aia cronologica ambigua gen Lock, Stock and Two Smoking Barrels. Pulp Fiction consider ca e apogeul lu’ Tarantino in cinematografie si e cam ciudat avand in vedere ca se petrece destul de aproape de inceputul carierei.

Si pe 1, desigur e True Romance, singura poveste de dragoste ne-siropoasa evar. Cand vine cu replici celebre ca: “I haven't killed anybody since 1984” si “I'm the Anti-Christ. You got me in a vendetta kind of mood” va dati seama ca n-are cum sa dea gres. Cand l-am vazut prima oara m-am indragostit de personajul lu Patricia Arquette si chiar de ea personal, este extraordinara, si are un ras pentru care poti sa-ti sacrifici linistit primul nascut, glumesc, nu poti sa faci aceasta. Foarte bun, chiar nu-i lipseste nimic.

La categoria “De ce n-ai bagat in top si pe…?” avem: Inglourious Basterds care promitea foarte mult, da’ s-a tinut de cuvant doar la capitolul costume si actori… are si o atmosfera placuta da’ eu nu ma uit la filme pentru asta ca nu-s muiere, a dooa zi uitasem tot filmul. Poate plecasem eu cu unele asteptari, mi-am zis ca-i Tarantino si ca o sa omoare aia la nazisti pana se termina, in schimb am avut parte de doo ore jumate de vorbarie si mers prin padure. Ca sa nu mai zic ca m-am saturat de evrei in filme, toate filmele au evrei in ele acum, e o moda sau ceva.
Seria Kill Bill, care pur si simplu nu m-a atins, habar n-am de ce, poate din cauza ca nu m-am dat in vant niciodata dupa filme cu arte martiale. Si la urma urmei e doar un exploitation in care nu se joaca prost, ce farmec mai are?
Si Natural Born Killers pe care l-am vazut cam dedemult da’ din cate tin minte nu e recomandat epilepticilor, nu-s epileptic da’ nu ma coafeaza efectele alea vizuale. Vorba aia, “mai bine iei ciuperci si te uiti la un film normal decat sa te uiti treaz la un film facut de unu’ pe ciuperci”, nu stiu daca asta e intr-adevar o vorba da’ marog.

Top 5 Zombie Movies

P&Z îşi respectă atât renumele cât şi numele şi revine, după o prea lungă aşteptare, cu o întoarcere la rădăcini, adică cu top 5 filme cu zombie.

1.

Remake după filmul cu acelaşi nume din 1978, Dawn of the Dead renunţă la zombie albaştri din original şi bine face. Cu foarte puţine greşeli (baby zombie) şi poveste, personaje, filmări, joc actoricesc şi coloană sonoră credibile, D of the D este the ultimate zombie movie şi fuck you dacă eşti de altă părere. Cât mi-e omeneşte şi cinematografic cunoscut, e cel mai bun remake pe care l-am văzut vreodată, de orice gen. Are cel mai bun machiaj din filmele de gen, cei mai realişti zombie şi cel mai frumos început de apocalipsă Z din câte mi-au văzut ochişorii, de-aia am şi pus dubla de start.

2.
Cunoscut şi sub numele de The Island of the Living Dead, The Island of the Flesh-Eaters, Zombie Flesh Eaters, Zombies, Zombies 2, Zombie, Woodoo, Zombi 2, Gli ultimi zombi, filmul de faţă e celebru pentru videoclipul zombie vs. shark de pe iutub, videoclip se pare mai celebru decât filmul în sine, ceea ce e oarecum de ruşine. Fulci face mai mult decât să pună un rechin să se bată cu un zombie, e acolo o poveste bine conturată, un antren antrenant, un machiaj pe alocuri foarte bun, doo perechi de ţâţe calumea şi nişte zombie originari, adică voodooişti. Final foarte bun.

3.

Probabil multă lume o să sară de cur în sus că de ce nu-i ăsta pe locul 1. De aia. Deşi Romero are 3 filme în topul ăsta ar putea să mai aibe 3 în Top 3 Worst Zombie Movies (Diary, Day, Survival, toate of the Dead, 2007, 2008, 2009). Dar înapoi la N of the LD. E bun. Cică atacă mult mai multe chestii decât un grup de oameni izolaţi întro casă, cum ar fi relaţiile rasiale, conspiraţiile masonice şi economia globală, lucruri pe care oamenii fără treabă le găsesc de obicei în filme simple. Are un început genial, genial vă zic, şi urmarea pe măsură, atinge nişte chestii psihologice acolo, nişte instincte de supravieţuire şi aşa mai departe şi jos pălăria pentru c-a făcut-o alb negru şi cu buget de bani de buzunar.

4.

Cu Day of the Dead începe, zic eu, declinul lui Romero şi o să-l blestem toată viaţa pentru obsesia asta stupidă a lui de a da viaţă zombie-lor deştepţi. Filmul e digerabil, chiar plăcut, are momentele alea bune de B-movie cu faze de umor involuntar şi machiaj amuzant. Are şi chestii mai tensionante.

5.

Tot Romero săracul l-a făcut şi p-ăsta dar a avut un buget cât de cât şi nişte actori palpabili. Sau invers. Mi-a plăcut ideea cu artificiile dar mucii-n fasole vin destul de repede cu individul ăla mort care învaţă singur-singurel să folosească unelte. Leguizamo şi recent răposatul Dennis Hopper joacă în nota obişnuită, adică bine, cu un plus pentru ultimul, pentru că-i mort.

Bonus.

În afară de faptul că-i color şi Barbara nu mai e pasiv-catatonică filmul e identic cu originalul, dublă după dublă după dublă.

Şi doo cuvinte despre altele.

Seria Resident Evil începe aşaşiaşa, continuă prost şi se termină bine. Unu e ok, doi e ridicol şi trei e mai mult un film reuşit cu zombie decât un RE. Milla e bună în toate trei.

Seria 28 nu-i cu zombie, după cum am mai spus.

Seria of the Dead a lui Romero, mai precis jumătatea recentă, cu Diary, Day şi Survival se încadrează, împreună cu Dance of the Dead (făcut de altcineva) la capitolul cele mai proaste filme ever made.

Seria Army of Darkness nu se încadrează genului şi nici n-ar intra în top.

Shaun of the Dead si Fido, bune de altfel, sunt comedii şi nu intră în topul meu de filme serioase.

Zombieland a fost o mare dezamăgire, e exemplul tipic de film cu buget, actori şi subiect care o dă în bară de doo ori şi mingea iese în out.

Dead Set e o mini-serie extraordinară şi-ar fi pe locul 2 dacă n-ar fi serial.

Dawn of the Dead (1978) e plictisitor, cu nişte zombie albaştri, cu adevărat albaştri.

Braindead, făcut de Peter Jackson, are un renume mare şi sincer, nu înţeleg de ce. E un film stupid, un B de categoria D.

Planet Terror e mai mult o alegorie, o joacă de film, nu-l iau în considerare pentru că poate o să-l tratez separat.

Top 5 Muzicale

1.

E clar ăl mai bun musical din toate timpurile şi din respect pentru comunitatea gay acest top nu va conţine alte filme ale lui Gene Kelly.

2.
Nu mi-a plăcut niciodată de Nicole Kidman (e ceva bolnav de cancer în aerul ei de silfidă) şi de Ewan McGregor nici atât dar se întâmplă că filmul ăsta intră şi în top 10 filme, nu musical-uri. Ori Montmartre o fi de vină, ori Tuluz Lotrec, nu ştiu.

3.
Ei, da, şapte mirese pentru şapte fraţi, vezi filmul şi dup-aia strâmbă din nas.

4.
Da, cu ruşine în suflet recunosc. L-am văzut, mi-a plăcut. Cum Tuşat pun pariu că habar n-are ce se întâmplă aici, explic. Sunt trei fraţi despărţiţi de mici de-o soartă crudă. Unu' se face cântăreţ şi colindă lumea, adică India, performând. La finalul oricărui spectacol bagă o pesă pe care doar fraţii o ştiu, şi-aici e un mic păcat de logică, după atâtea spectacole probabil o ştia toată lumea, adică India, sperând că astfel se va reuni cu ei. Dubla vorbeşte de la sine.

5.
Tre' să ai o anume stare să înghiţi un film de-al lui Woody Allen, şi dacă în filmul ăla joacă şi Alan Alda atunci tre' să tragi ceva înainte. Edward Norton totally rupe rolul, Drew Barrymore a mai crescut de la E.T. încoace, mai ales că umblă cam tot filmul cu sfârcurile întărite, Goldie Hawn e simpăticuţă, Natalie Portman e şi ea pe-acolo şi cine naiba bănuia că Julia Roberts poate să cânte.

Şi ca să bag şi un citat,

It's bavarian pasta, it doesn't need any sauce. The italians need sauce. The italians are weak!

Şi nu, Chicago nu e în topul meu. Şi nici Veronica.

Dubla 3 (LXXVIII) Top Coen Bros. Movies

De mult vreau sa fac un Coen special da’ toate filmele pe care le am de la Coeni se taie ciudat, au ele ceva, nu se stie exact ce. Singurul pe care am reusit sa-l decupez este Miller’s Crossing, care desi e in topul Coen pe locul unu nu e d-ajuns pentru ca mai sant si altele acolo. Dar sa nu zabovim, va invit la top 5 Coen riverst, adica incep cu locul 1 : Miller’s Crossing care dupa mine-i Biblia filmelor cu mafioti a la interbelic, cu o atmosfera care te poate face sa te reapuci de fumat si o poveste si o desfasurare care-mi aduc aminte de pesele lu’ Caragiale, The Big Lebowski care te face sa-ti cumperi Kahlua chiar daca crezi ca-i bautura de muieri si O Brother, Where Art Thou? (film care-l are pe Homer co-writer) in care Clooney face un rol de milioane.

Pe 2 avem : Barton Fink, un film facut in timpul unui writer’s block despre writer’s block, Fargo, o poveste politista care-ti da impresia ca-i o comedie neagra pana-ti dai seama ca luat in parte nimic nu-i comic si The Man Who Wasn't There, un alb-negru despre o razbunare mai putin obisnuita.

Pe 3 : Blood Simple care-i de la inceputurile Coenilor dar are atmosfara aia tipica lor care se va mentine in filmele viitoare si Raising Arizona pe care trebuie sa-l vezi caci cuvintele dreptate nu-i fac. 4 vine cu: The Hudsucker Proxy cu Paul Newman si Tim Robins si Burn After Reading in care....SPOILER...moare Brad Pitt lucru care m-a surprins sincer sa fiu.

5 e mai solitar doar cu No Country for Old Men in care au incercat sa se dea si ei cu moda asta de filme slow paced si din punctul asta de vedere le-a iesit.
Ca un rezumat, filmele fratilor Coen scot din actori intregul potential fara a-i baga in roluri de handicapati sau nebuni si au o atmosfera d-aia de bar cu fum in lumina reflectoarelor puse pe bunaciunea in rochie rosie care canta si se tavaleste lasciv pe pian.
Abia astept sa vad A Serious Man, care promite, promite bine.

Dubla 3 (XXXIII) Top seriale

Am vrut sa fac un top 10 cu serialele mele preferate de comedie da' n-am decat 6 sau 7 dintre care doua-s animate si nu pot sa le decupez, daca pot sa le decupez nu pot sa le aploadez asa ca le enumar scurt si bag o dubla 3. The Office(UK) trebuie sa fie pe 2 sau 3.
Ar mai intra acolo Seinfeld pe 1 sau pe 3, Scrubs pe 3, Futurama pe 1 sau 2, Curb your enthusiasm pe locu' 3 sau 4, South Park pe 4 si The Office(US) pe 4 sau 5.

Top 7 I'd do you and never look back (update)

7. Lauryn Hill - ca să nu se zică că-s rasist.
6. Kari Byron - pentru că ştiinţa şi alte chestii sunt importante.
5. Laura Prepon - the giant redhead.

4. Helena Bonham Carter - pentru că sunt freaky.

3. Gillian Anderson - pentru că e agentul Scully.
2. Christina Ricci - pentru că e freaky.
1. Kate Winslet - pentru că suntem consecvenţi în simpatii.

I can really see a pattern developing here. Exceptând ceoara.

Bonus. Tilda Swinton - pentru că pe lângă freaky mai sunt şi pretty fucking weird.

My top 10 hip-hop songs

10.
9.
8.
7.
6.
5.
4.
3.
2.
1.