Am auzit de Burzum de pe niste bumbac, aceasta nu mi-a starnit curiozitatea pentru ca nu prea tind s-ascult chestii pe care le vad la darcări pe tricouri. Ca tot a venit vorba, care-i treaba cu oamenii care se-mbraca si frezeaza in functie de ce muzica asculta? Asta nu prea se justifica nici daca muzica pe care o asculta ar face parte dintr-o miscare sociala sau ceva pentru ca vorba aia, n-are nici un sens. Sau poate are, dracu stie, adica daca esti punker neo-nazist si trebuie sa bati o cioara e practic sa ai paru scurt si bocanci cu bot de metal. Si ca tot am zis de metal hai sa ne-ntoarcem la subiect, black-metal norvegian. Until the Light Takes Us e un documentar despre… ai ghicit, black metal, inceputurile lui norvegiene mai exact, destul de interesant. Sant doi flacai, unu’ mai harcor, Varg Vikernes de la Burzum care da interviuri din parnaie pentru ca i-a infipt lu unu un cutit in cap si pentru ca a dat foc la cateva biserici (ca o paranteza, motivul pentru care zice ca a dat foc la biserici face destul de mult sens si mi se pare normal c-a facut asta, imi plac oamenii care cred cu tarie-n chestii si fac ceva about it, imi dau ce sa vad la lectop in timp ce stau intins in pat si mananc cipsuri) si celalant e un flacau mai moale, adica, pune muzica pe primu loc si-n mod ciudat recunoaste ca asculta muzica electronica, lucru care nu-i neaparat de admirat, ca vorba aia nu poti sa admiri pe cineva pentru simplu fapt ca nu minte. De vazut, de ce nu, uite o dubla:
Destul de tare biserica aia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu