Dubla 3 (CCII) Somers Town

Daca tot i-am abordat pe engleji, hai sa vi-l prezint Shane Meadows, unul dintre regizorii mei preferati, in primul rand pentru Dead Man's Shoes, care dupa umila mea parere e o capodopera si-n al doilea pentru celelante: This Is England, A Room for Romeo Brass si Somers Town… toate, filme bune, simple si la obiect.
Shane Meadows stie si sa-si aleaga actorii si se foloseste destul de des de Paddy Considine care rupe sufa cand i se da un rol serios si de Thomas Turgoose care-mi pare un actor desavarsit pentru varsta lui.
Aici mai jos e o dubla din Somers Town, un film de 71 de minute caruia nu-i lipseste nimic, o adevarata placere intr-o perioada a filmelor de doo ore jumate si a regizorilor care se iubesc atat de mult incat ar pune tot materialu’ filmat, fara sa taie nimic, dand nastere unor monstri puturosi de 16 ore daca ar incapea pe DVD.

Dubla 3 (CCI) The IT Crowd

Ti-a placut Officeu’ da’ ti s-a parut cateodata prea american? Te-ai uitat si la ala britişesc da’ ti s-a parut prea englezesc? Am inceput asa doar pentru ca suna a reclama sau ceva... ala englezesc e bun si ala american se strica abia la sezonu’ 6… da’ nu stiu de ce vorbesc de The Office, poate pentru ca The IT Crowd (Gaşca de la IT, de acum o sa dau si traducerea romaneasca de la IMDB) in mare parte se petrece si el tot intr-un birou. Bun.
Hello, IT. Have you tried turning it off and on again?

Nicio pesa (CLVI)

Take That sunt băeţii ăia care rupeau inimi prin 90 şi hazardu face că aveau şi nişte pese pese. Ei bine, TT s-au reunit în formula completă, adică cu grăsunu de Robbie şi au scos mizeria asta de mai sus. Asculţi pesă dupe pesă dupe pesă şi tot ţi se pare că seamănă cu ceva, şi ghici ce, chiar seamănă dar nu ştii cu ce. De la E-Type până la electro-turd-ul lui Robbie, Progress e o adunătură de melo fără cap şi coadă şi Pisi zice că seamănă cu Muse, ajuns aici mă felicit că nu ştiu cine-i Muse şi nici nu vreau să aflu dacă TT cântă ca ei.

Ce urmează? E-17 cu alură de Mos Def? BSB ca Pulp? Doar Ăl de sus ştie. Şi El e ocupat cu altele momentan. Cum ar fi Keeping up with the Kardashians.

Bine că mi-am adus aminte. Cine îmi zice cu cine seamănă începutul de la Kids are o bere de la mine.

Dubla 3 (CC) The Hitch Hikers Guide to the Galaxy (1981)

Ca tot veni vorba de miniserii engleje, Tusat se uita acum la The Hitchhikers Guide to the Galaxy, o miniserie BBC din ’81 dupa care Garth Jennings (de care-mi place pentru ca Son of Ranbow) a facut si un lung-metraj in 2005 caruia nu stiu exact ce-i lipsea da’ sigur ii lipsea ceva.
Ca la mai toate serialele engleje primu’ episod e okeish, al doilea e bun, al treilea e foarte bun, la al patrulea devii pasionat si la 6 se termina… ceea ce nu e deloc rau, dupa cum spunea si colegul meu Axl… mai bine exact cat trebuie decat prea mult.
THGTTG are tot ce-mi trebuie, recuzita de SF a la ’80, machiaj de serial european, o ura nejustificata pentru ceasurile digitale si desigur… in episodu’ 4 ne da raspunsul sensului vietii, universului si toate cele, raspunsu’ la marea intrebare ce sa mai.
Fiind un clasic, iti arunca-n fata si mici revelatii ca paranoid android de exemplu, titlul melodiei plangaciosilor alora de la Radiohead fiind inspirat de robotul paranoic din THGTTG , THGTTG care pe langa faptu’ ca pana si abrevierea e destul de lunga, imi pare si ca e o mare influenta pentru Futurama, sau daca nu, au cam acelasi gen de umor, asa… usor stiintific si destul de inteligent. Foarte bun.

Dubla 3 (CXCIX) Dead Set

În capul meu filmele cu zombie se împart în doo. Ălea făcute de regizori mediocri care vor să transmită un mesaj şi ălea făcute de regizori mediocri după un joc sau ceva de genul ăsta. Ălea din a dooa categorie nu prea mă fezandează în sensul că da, mă uit la ele dar doar aşa, de distracţie. Cu ălea din prima se schimbă niţel treaba.

Începând cu NotLD, unde Romero transmite cică nişte mesaje politice, rasiale, şamd, pe care personal nu le-am prins şi nici n-am simţit mare nevoie să le prind, exploiturile cu zombie încep să-ţi bage pe gât mesaje cu doar un strop mai complicate decât nu e bine să faci rău din filmele lui Stallone. Avem nu e bine să te joci cu radio-activitatea, nu e bine să te joci cu bacterio-biologia, etâcî, pe parcurs mesajul fiind înlocuit de acţiune, adică zombie halind oameni, oameni întorcându-se împotriva oamenilor pentru a scăpa de zombie, oameni care-şi împuşcă the loved ones deveniţi zombie, şi-aici fac o paranteză, întotdeauna îi împuşcă, nu ştiu cum se face dar de fiecare dată când se transformă tasu, soţia, iubita, ăla/aia are la îndemână o armă de foc, rar sau deloc vezi o tânără mamă căsăpindu-şi fetiţa blondă devenită zombie cu un briceag elveţian, şi-i păcat că e aşa. Se arată fetiţa blondă mârâind, se arată mama plângând, se arată arma ridicându-se şi tremurând, iar fetiţa blondă, iar mama plângând, arma tremurând, FOC!, camera se plimbă de pe picioarele fetiţei blonde pe un perete oarecare, muzică tristă, ecran negru, scena următoare.

Dead Set e un fel de capodoperă. O miniserie făcută de engleji şi, cum face de obicei englezul, se opreşte la timp. Nu-s spoiler de genul meu aşa că n-o să dau în vileag mesajul, care-i genial. Nu se încadrează în categoria nu e bine să şi nici nu-şi alege raze de acţiune mondiale, rămâne, decent şi cuminte, în Anglia.

O pesa (CLV)

Nu-s mare fan blues, pentru mine blues-ul a rămas necondiţionat legat de ziua de naştere a unei Olărese din clasa a opta în care am dansat nişte slow-uri cu nuştiucine şi ni se lipiseră pulpele şi piepturile şi am băut un cocktail cu de toate, inclusiv castraveţi. Dar când faci, in trei nopţi, doo de mers cu trenul (dus întors şi retur) şi n-ai cu tine decât un mp3 player cu flăcăul de mai sus începi să apreciezi lucrurile mai fine din viaţă.

Chris Thomas King - Hard Time Killing Floor Blues

Dubla 3 (CXCVIII) Margot at the Wedding

Si inc-o “comedie”, Margot at the Wedding care are un personaj extraordinar, mai exact Margot (Nicole Kidman care mie mi se pare o bunaciune desi n-o suportam in tinerete… in tineretea ei…). Margot imi pare unu’ dintre cele mai reale personaje evar, ma uitam la ea si totul imi era cunoscut, zic, cine dracu-i asta?…pana cand sor-sa o acuza de Borderline Personality Disorder si bum… Ioana, cum a putut sa-mi scape. Bun.

Ioana, nu te supara, tu ai doar putin BPD.

Dubla 3 (CXCVII) Welcome to the Dollhouse

Si o comedie neagra care exceleaza la amandoo, si la comedie si la negru… Welcome to the Dollhouse. Foarte bun.

Nu e doo ca Imedebeu'

Cine ma stie, stie ca This is Spinal Tap e intr-un fel filmu' meu preferat... si am intrat eu pe IMDB ca sa-i dau un 10, pentru ca de, il merita... si am descoperit ca imedebeu are simtu' umorului... reitingurile merg pana la 10 din 11, referire clara la scena de mai jos.

Dubla 3 (CXCVI) The Savages

Marţea pe la pranz imi place sa vad un film simplu, fara aere de super productie da’ nici cu basini de independent underground, cu personaje care nu-s genii, super-eroi sau macar oameni interesanti, un film simplu si la obiect ca You can count on me sau The Squid and the Whale... The Savages. Bun.
We don't have to go after him Wendy; we're not in a Sam Shepard play.

O pesa (CLIV)

Că tot ziceam de asta, vin cu un original decent, un cover calumea şi-un cover aşaşiaşa.

Massive Attack - Teardrop

Jose Gonzalez - Teardrop

Newton Faulkner - Teardrop

Dubla 3 (CXCV) Cat Women of the Moon

Cat Women of the Moon ne spune cateva chestii foarte interesante despre bazele stiintei si despre scopul cercetarii si al expeditiilor interstelare… desi poate nu stie asta, absolut orice explorator cauta defapt super bunaciuni exotice si usurele care sa se frece lasciv de ei in timp ce le arata cu degetu’ cea mai apropiata mina de aur… Pa iubito, ma duc in juru’ lumii sa cercetez pietricele, sa descopar noi specii de gandacei si soparle, mhm…