Dubla 3 (CLXIV) Public Enemies

Continuăm pe dunga outlaws iubiţi de publicul american cu Public Enemies, o poveste despre John Dillinger, un jefuitor de bănci din vremurile bune ale Americii. Filmul ne spune din start că băieţeala nu se pupă cu femeile şi dragostea dar insistă pe tema asta şi se transformă întrun basm pentru cine ştie ce geriatrică din cine ştie ce azil din cine ştie ce Floridă care-a trăit pe viu acele vremuri de mare răstrişte. Nu cred că ăsta a fost publicul ţintă dar asta au obţinut. La fel ca în Goodfellas băiatul rău o cucereşte pe silfida neştiutoare prin violenţă şi tot ca în Goodfellas silfida se abţine să-l trădeze pe băiatul rău când e luată pe sus de viitorii federali, da, filmul prezintă în subsol şi apariţia FBI cu un J.E. Hoover neconvingător. Jhonny parcă nu-şi dă un prea mare interes să joace în schimb îmi place de Stephen Graham care, by the way, începe să devină unul dintre preferaţii mei, şi-l joacă pe Baby Face Nelson calumea de tot. Scena morţii lui cel puţin e făcută magistral.

De văzut dacă n-ai chef de altceva şi simţi nevoia de un good old gangsta movie pe stil vechi.