Începe episodul, vezi nişte oameni. Printre ei e la sigur o mică vedetă pe care-o ştii din alte seriale. Tipu din Prison Break, fosta nevastă a lu ăla nevroticu din 2 and 1/2 Men, o gagicuţă din Sex and the City, de-astea, destul de soft să nu ia laurii dar destul de hard să fie recognoscibil/lă. Şi oamenii ăia fac activităţi. În primele episoade avem nişte oameni care fac activităţi, deodată, şoc, unuia i se face rău. Vine genericu, Teardrop a lu Massive (jungle is passive) sau ceva care aduce cu Teardrop a lu Massive, bolnavul e în spital. Peste mai multe episoade începe episodul, vezi nişte oameni. Vedetuţa prezentă. Unu tuşeşte/strănută/ameţeşte/sughiţă. Ăinlanţii îl întreabă, ţi-e bine, şoc, i se face rău LU ALTU! Vine genericu, Teardrop a lu Massive (jungle is passive) sau ceva care aduce cu Teardrop a lu Massive, bolnavul e în spital. Şi ăsta-i doar începutul.
Cazu e dificil, adică cazuistica lui (nu-s sigur că cuvântu-i real da-mi place cacofonia şi iată că mai făcui una explicându-mă), de unde se vede treaba că doar House şi echipa lui îl pot rezolva. Se discută niţel pe tema asta, se schimbă decorul, House e în clinică şi rezolvă alt caz, mai soft, în doi timpi şi fără mişcări inutile. Iar se schimbă decorul şi-avem parte de un strop de dramă, pentru inimi. Ba lu House i-e dor de fosta soţie, ba Wilson se ceartă cu nevasta, ba aia mică mai are niţel şi are sida, chestii grave, cum am spus, de inimă. Se revine la pacientu grav, ăsta firesc se înrăutăţeşte, apare aia cu decolteuri, şefa, face scandal, House o ţine pe-a lui, aia îi interzice nu ştiu ce, House face ezact aia, pacientu e mai bine. Se revine la clinică pentru cazu minor, se dumiresc oareşce aspecte, se revine niţel la partea de inimă, se încurcă unele aspecte, pacientu soft iese din schemă, pacientu grav aproape moare. Muzică joasă, House se gândeşte, vorbeşte cu Wilson despre cine ştie ce, ăla zice ceva de inimă, House brusc are o revelaţie, salvează pacientul luptându-se cu rudele, şefa cu ţâţe şi cine mai era pe-acolo, a avut dreptate şi de data asta. Suntem la minutul 42, din 45. Mai avem parte de încă 3 minute de inimă.
Asta-i formula. Şi funcţionează. Adică asta am făcut azi, duminică. M-am uitat la House MD de dimineaţă până acum.
Mai puţin acum. Episodul doozeci, seria doi. Minutul 42. House are brusc o revelaţie, pacientul moare. To be continued. Episodu dooşunu trebuie să iasă din tipar. N-are cum altfel.
Serialu e calumea. Râzi. Alea de inimă-s de bun simţ.
To be continued
7 comentarii:
hai, uşor-uşor te dai pe brazdă.
nu ti se pare ca tino seamana cu house?
House e aproape peltic, Tino e aproape tăcut.
nu mi se pare niciuna.
Ce-mi plac scenele unde incerca astia disperati sa resursciteze cadavre. Bine, in Abisu' parca a reusit...
eu m-am reapucat ieri de house după o pauză de vreo juma de an. țineam să vă dau tuturor acest detaliu din viața mea atât de important.
iti doresc sa nu te plictisesti dupa sezonul 5....eu asta am facut, si serialul e la 7 acum :)
imi place cum l-ai descris ;)
Trimiteți un comentariu