Kynodontas (Dogtooth) e un film destul de frichii, defapt ce ma cac pe mine? e ciudat rau, e atat de ciudat ca mi se-nfundasera urechile la un momendat… si mi se-nchideau ochii, lacrimam si parca nu-mi ajungea aeru’.
Pana pe la jumatate am avut impresia ca e un film sud-american, dintr-o tara d-asta unde se parleste o portugheja stalcita rau da’ se pare ca era grecesc si se vorbea in greceste, e greaca o portugheza obosita? ma intreb, e portugheza o greaca mai curata? ma intreb iar. N-au nici o legatura? Dracu stie, sau poate vreun etimolog ceva…
Kynodontas ne prezinta in termeni arţii-farţii acceptabili povestea unor copii, 3 frati mai exact, care-s controlati/protejati de parinti la nivelu’ 20. Pentru necunoscatori, nivelul 20 al controlului parental e harcor, acolo nu-ti lasi copii sa iasa din curte, defapt ii izolezi complet de exterior, ii inveti sa se apere de chestii pe care le inventezi, le bulversezi vocabularu' si cate si mai cate.
Totu’ se poate intrepreta in doo feluri ceea ce banuiesc ca e bine, ca un experiment sau ca o exagerare ca sa se impuna un punct de vedere... da’ daca reusesti sa te uiti la el ca la o comedie... ei, atunci ai lovit geacpotu’... bine, nici asa nu-i o experienta prea placuta, e doar interesanta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu