Priest e o distopie de duminică seara. Problema cu distopiile de duminică seara e că asta trebuie să rămână, o distopie de duminică seara. Priest începe greuţ, în loc de entertainment şi-atât are un aer de anti instituţionalizare religioasă. Personal n-am avut niciodată nicio problemă cu anti instituţionarea religioasă, ba chiar dimpotrivă aş putea spune, şi iată că pot. Dar filmările-s mişto, spre foarte, vorbesc încă de început. Iar pe parcurs Priest o lasă mai moale cu morala şi începe cu entertainmentu dar pierde la capitolul imagine.
În mare, un fdds ochei. Mi-a lăsat impresia că-i făcut după un comic dar n-am avut curiozitatea să-l caut.
În altă ordine de idei, când o laşi pe tânjală şi-o arzi pe pokere şi snorkele se numeşte că ei o pauză.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu