PERLA (IV)

Perla este fructul scoicii. Pe chestia asta micutul culegator de perle putea filosofa mult si prost. Isi privea blestemata aia de unghie pe jumatate neagra, o atingea cu degetul pereche de la cealalta mana, o ingropa in nisipul grunjos al plajei si-apoi o retragea incet facand-o sa apara putin cate putin, si cand unghia iesea doar pe jumatate afara si nu se vedea partea neagra isi privea satisfacut mana cu toate unghiile alburii si rozalii si se gandea la perle si la scoici si la procesul semi-industrial al scoaterii lor la suprafata. Se scufunda in mijlocul micutului golf presarat de corali trandafirii c-o sfoara legata de piroga si dadea din micutele lui picioare pana ajungea la cel mai apropiat coral trandafiriu si lega sfoara de radacina coralului trandafiriu, si se numea ca tocmai ancorase, si-apoi urca la suprafata, adica in piroga, isi prindea la brau micutul sau sac in care strangea scoicile si-apoi plonja vitejeste, vitejeste probabil pe la inceputurile lui de micut culegator de perle, rutina omoara vitejia, in apa si iar dadea din micutele lui picioare pana la fund. Acolo bajbaia aproape orbeste si degetele lui experimentate de sute de ani, sute de mii ii pareau, de cules perle stiau sa deosebeasca o piatra de o scoica si o scoica de o piatra, si cand gasea vreo scoica o tinea strans in pumn cateva momente si-apoi o vara in micutul sau sac de la brau. La o scufundare de genul asta reusea sa umple sacul cam pe jumatate, iar daca avea noroc il umplea de tot, si-n el se gaseau vreo treizeci de scoici alburii si rozalii, ca niste unghii de copil bine crescut dar mari cat micutele lui palme. Si-apoi urca la suprafata tragandu-se pe funia cu care ancorase piroga, daca o gasea, si daca n-o gasea era de-ajuns sa dea de cateva ori din micutele lui picioare si era deja in piroga. Si dupa ce facea chestia asta de cateva zeci de ori, de dimineata pana la amiaza, piroga se umplea cu scoici alburii si rozalii, mari cat micutele lui palme, micutul culegator de perle se scufunda pentru o ultima data in acea zi, ghidandu-se de funie, o dezlega si-apoi, dupa ce iesea din apa siroind de apa, da, de apa, si-i siroia apa din par si din barba si-l gadila pe spate si pe burta, vaslea voiniceste spre mal, cu piroga balanganindu-se intr-o parte si-n alta, vezi bine, avea ruliu. Si tragea buna si batrana piroga la mal si-apoi intindea toate scoicile alea alburii si rozalii pe niste pietre plate asezate acolo parca special pentru astfel de indeletniciri, si dupa ce se intindea de vreo doua, trei ori sarea de cateva ori in aer ca sa se dezmorteasca si-apoi, sa se incalzeasca un pic, scotea de sub o piatra din aia plata un cutit vai de mama lui, cu lama tocita de sute de ani de intrebuintare, si-ncepea sa desfaca scoicile, una cate una.
N-o sa mint, o scoica desfacuta (si mai ales scoicile alea alburii si rozalii) aduce cu o vulva. Aceeasi textura, aceeasi culoare, aceeasi forma, la naiba, pana si acelasi gust, un roz de carne, un izbuc, o isverna, un sifon, un izvor, un ponor, o caverna, o formatiune stalagmitica pigmentata, o dolina, o uvala, un sancru carnos, un sfarc de calcar roz, o floare de pestera, un monoclinal cutat, denivelat multilateral, un carst incastrat autigen periglaciar, un lapiez antediluvial, un aven pergelisolic, un tuf calcaros, un diverticul vulcanic, un meandru epifreatic, o sala de coroziune regresiva, o dendrita labirintica, o alveola de fagure, o filoneta de calcit, o proeminenta de xelonit, o septa de podea, o marmita descendenta, o columela de tavan, un arc lamelar, o anastomoza derutanta, un striu de frecare, o excavatie de rodaj, o culisa laterala, dispusa orizontal, un pilier de egutatie, un gur coraloid, o cristalictita tegumenoasa, o rigola limonitica, un bogaz de sufoziune, o cenota oarba, o polie radiculara, ce mai incoace si-ncolo, o imagine destul de sugestiva.
Micutul culegator de perle desfacea de zor scoici si le infuleca cu acelasi zor, si-n tot timpul asta avea erectie. Cum nu cunoscuse in viata lui de sute de ani, sute de mii ii pareau, vreo micuta culegatoare de perle, micutul culegator de perle habar n-avea la ce-i foloseste erectia, asa ca isi privea propriul penis ca pe un simbol falic, ceea ce nu e chiar asa de rau la o a doua vedere, faptul denota o inclinare nativa spre filosofie, fie ea si cu logica sucita. Vara varful cutitului intre lamele calcaroase ale scoicii si c-o rasucire sireata scoica-si dezvaluia geoda de carne. Geoda-i perfectiunea intruchipata, isi arata frumusetea doar cand e distrusa. Asta facea micutul culegator de perle, distrugea scoica s-ajunga la fruct care, de cele mai multe ori, lipsea. De cele mai multe ori cele mai multe scoici n-aveau perle, asa ca micutul culegator de perle desfacea rabdator in continuare, desfacea si infuleca si iar desfacea si iar infuleca pana dadea de prima perla. Perla asta-i un fel pietricica de calcar, nu-i mare lucru de capul ei, dar lui ii placea asa ca dupa ce-o gasea o baga in gura, o spala cu saliva, si-o plimba dintr-o parte in alta cu micuta lui limba, isi baga apoi in gura un deget c-o unghie pe jumatate neagra si-un deget cu unghia normala si scotea nimicul asta de perla, flecustetul asta, piticutul asta alb-alburiu si-l aseza frumos pe-o piatra din asta plata mai mica. La fel facea si cu toate celelalte perle pe care le gasea, asta daca mai gasea vreuna, dar, de obicei, la sfarsitul acestei indeletniciri se aliniau ordonat pe piatra aia plata mai mica vreo sapte, opt perle, si micutul culegator de perle era multumit, mai ales c-avea si burta plina si putea sta cu ea la soare, sa-i prinda ultimele raze din acea zi, de fapt ultimele-i raze din fiecare zi, de sute de ani. Cand se termina toata tarasenia asta cu ultimele raze micutul culegator de perle aduna cochiliile alea alburii si rozalii si goale acum, si unele mai pastrau pe pereti niste zdrente de carne, si le arunca intr-o groapa de pe-acolo care putea ingrozitor. Groapa asta avea o istorie a ei, dar nu si-o amintea, ar fi putut sa puna pariu pe-o canuta plina cu nisip grunjos, dac-ar fi avut vreodata vreuna, fie ea si putin ciobita sau fara toarta, ca a stiut odata si-odata si istoria asta, dar, de cand a avut sifilis sau de cand l-a pocnit careva in cap c-un ditamai ciomagul (asta-si amintea) il cam lasase memoria. Ceea ce nu-i chiar de ici, de colo.