marți, 29 iunie 2010

Dubla 3 (CXII) Rushmore

Daca santeti pe piata dupa o comedie de calitate, Tusat va recomanda Rushmore, o comedie de calitate.
Max Fischer: I like your nurse's uniform, guy.
Dr. Peter Flynn: These are O.R. scrubs.
Max Fischer: Ooo, are they?

Dubla 3 (CXI) Dick Tracy

Dick Tracy (1990) e facut dupa unu’ dintre cele mai longevive B.D.-uri: Dick Tracy de Chester Gould, care l-a scris si desenat din ’31 pana-n ’77 cand s-a retras… la o saptamana dupa asta Max Allan Collins a preluat B.D.-u’ care se publica si acum. In film il avem pe Al Pacino si pe Warren Beatty dar o avem si pe Madonna… si cam asta e si impresia pe care ti-o lasa filmul pana la sfarsit, de ceva foarte tare da’ caruia-i lipseste ceva, sau are ceva-n plus. Vizual vorbind e extraordinar, chiar mai tare decat Sin City.
W. Beatty e si regizor… mda, si pare sa se bucure atat de tare ca a pus mana pe povestea asta incat arunca o gramada de personaje in ea, saracu’ Dick Tracy nu mai stie ce negativ sa urmareasca, ce femee sa vrajeasca, e ametit total si ia decizii ca atare. Personajul Madonnei e singurul care are atat timp pe ecran incat sa poata fi conturat da’ nu e, pe cand Pacino si altii au aparitii scurteanu. Eeee, e bine sa-l vezi, ce dracu…

Dubla 3 (CX) Mother of Mine

In al doilea razboi mondial mamicile si taticii finlandeji si-au trimis in jur de 70.000 de odrasle in Suedia ca sa-i fereasca de bombardamente si mai toate cacaturile alea care vin odata cu razboiu’. Dupa ce s-a terminat distractia i-au luat inapoi… doar ca sa-si dea seama ca toata manevra asta cu schimbu’ de mame pentru vreo 2-3 ani nu-i lasa chiar fara sechele pe micuti. Äideistä parhain (Mother of Mine) din 2005 ne prezinta drama unuia dintre flacaii astia. Bun.

O pesa (CII)

Pentru momentele alea speciale în care te simţi gol pe dinăuntru.

luni, 28 iunie 2010

Dubla 3 (CIX) Dazed and Confused

Traiam cu impresia ca-mi plac comediile cu liceeni americani, da’ in ultimu’ timp au ajuns ca mizeriile ale pe care americanii ni le servesc sub titlul de “comedii romantice”, adica identice, difera doar actorii… de la When Harry Met Sally care a stabilit un tipar, tot ce au facut americanii a fost sa varieze pe subiectu’ ala, un baiat si o fata care se chinuie sa se relationeze, pana la urma reusesc da’ iese la iveala o minciuna, se despart si dup-aia se impaca. Daca vreti sa vedeti ce inseamna un subiect elaborat pe tema comedie romantica va recomand o productie Sud-Coreana: My Sassy Girl (2001). Dar vorbeam de comediile cu liceeni, eee… Dazed and Confused e una dintre alea tari, faptul ca-i din ’93, desigur, nu-i o surpriza.
Soundtrack supertruper:

vineri, 25 iunie 2010

Dubla 3 (CVIII) The Wolfman

Nu înţeleg de ce se bagă Nea Caisă ăsta de Anthony Hopkins în mizerii din astea. Filmul are actori bunicei, Benicio, Hugo Weaving, să zicem şi Emily Blunt cu juma' de gură, da' e prost. Prost în sensul de foarte prost.

Evolutions - DMZ (V)

După cum lesne se poate observa, numărul dooşpatru lipseşte din cauză că nu vrea pur şi simplu să să print screen. Asta e.

În curând, 28DL.

O pesa (CI)

joi, 24 iunie 2010

Dubla 3 (CVII) Buckaroo Banzai

The Adventures of Buckaroo Banzai Across the 8th Dimension (1984) este unul dintre putinele filme total imprevizibele pe care le-am vazut. Bine, in anii '80 fiecare regizor avea un dealer de cocaroina la dispozitie 24 din 24 prin contract cu studiou', lucru' care se vede clar si in filmu' asta. In mare, ca altfel nici nu pot sa vorbesc de T.A.O.B.B.A.T.8 D. e despre Buckaroo Banzai si formatia lui vocal-instrumentala care se lupta cu extraterestrii din dimensiunea 8.

miercuri, 23 iunie 2010

Dubla 3 (CVI) Appleseed Saga - Ex Machina


Appleseed Saga: Ex Machina (2007)...il lasam sa se prezinte singurel. Soundtrack extraordinar:

O pesa (C)


Pentru aia dintre noi cu mai mult timp pe mana.

O pesa (XCIX)

marți, 22 iunie 2010

Nu e doo ca Franţa 2010

După cum poate ai observat, în perioada asta se joacă Fifa World Cup 2010 în Africa de Sud. Profit de situaţie să-mi aduc omagiile bravei echipe franceze.


Demni urmaşi ai vitejilor gali, ai neînfricaţilor corsari, a curajoşilor husari napoleonieni, ai Rezistenţei, vă salut! Mă înclin la auzul numelor de Bakari Sagna, Eric Abidal, William Gallas, Djibril Cisse, Sidney Govou, Thierry Henry, Patrice Evra, Florent Malouda, Steve Mandana, Alou Diarra, Abou Diaby, Nicolas Anelka, Gael Clichy. Da, ai numărat bine. Şi dacă tot nu crezi, mai numără o dată. 1, 2, 13.

Iată-i!
!!!!! ALLEZ LES BLEUS !!!!!

P.S. Şi se pare că, pe direct, Franţa va pleca acasă trimisă de, da, Africa de Sud. Vorba vulgului, câinele la izvor se întoarce şi frate frate.

O pesa (XCVIII) Lectia 1

Treaba sta in felul urmator, te trezesti la ce ora vrea ulpa ta, nu te speli pe nimic, iei un pahar, il uzi si-l bagi la concelator. Bagi pleilistu cu Varios Artist si te plimbi 10 minute fara noima prin casa scarpinandu-te-n urc. Scoti paharu’ din fastfriz, mai arunci 2-3 cuburi de gheata-n el si-ti torni o voca cu fructe din padure, iei o gura sanatoasa si t-asezi la planseta ca sa-i termini arta lu’ Paximo… tadadam, heapibardei!!!

Mda, dunga aia de la P-u' care se transforma in A e o greseala pe care n-am mai avut chef s-o corectez si am repetat-o la toate in speranta ca te pacalesc... sau poate are o semnificatie ascunsa... esti in ceata acum, habar n-ai ce-i cu ea.

luni, 21 iunie 2010

Dubla 3 (CV) The King of Kong

The King of Kong: A Fistful of Quarters (2007), un documentar cu plot de film artistic. Un flacau care incearca sa doboare recordul mondial la Donkey Kong, record care sta-n picioare de aproape 25 de ani. Nu stiu ce sa zic de el inafara de ca e bun, lumea gamerilor e mai presus de cuvintele de care-s io capabil. Trebuie vazut ca sa fie crezut.

vineri, 18 iunie 2010

O pesa (XCVII)

Paximio se întoarce obosit de pe mare c-o pesă. Faptele stau în felul: te trezeşti dimineaţă, da' dimineaţă dimineaţă, să fie încă răcorică, pui apă la fert, te speli niţeluş pe faţă, te speli pe dinţi, te speli calumea pe faţă, te ştergi c-un prosop aspru, să te-nroşeşti ca Heidi fetiţa munţilor, faci cafeaua cu apa care-a fert acuma, pui lapte, eşi pe balcon, pui pesa asta pe ripit, fumezi şi bei cafea şi te gândeşti la ce-ai făcut aznoapte.

După 10 minute te enervezi negativ că nu mai ai ţigări, tresă ieşi să-ţ ei da' încă n-ai chef. Mai stai, mai leneveşti, când stai şi nu faci nimic te mai odihneşti un pic. Ese soarele, te enervezi mai rău, îţi bagi toate alea şi pleci după ţigări.
Pentru amatorii de digeisme, una cu Gwen.

Dubla 3 (CIV) Ostrov

Ostrov (2006), sau ce ar face rusii in cinematografie daca ar avea resursele holiudului. The Island (in traducere) e despre un popa ortodox destul de fricalau care din cauza ca-i asa ii face pe tarani sa creada ca are puteri de vindecare&staf, interesant, cum sa nu? A trecut ceva timp de cand l-am vazut, da’ tin minte ca mi-a placut, are un aer asa… Daca santeti nascuti dupa '75 sa-l luati cu subtitrare, get it?

O pesa (XCVI) 8 bit special

Ce e aia muzica 8 bit intrebati? Daca ati fi avut CIP sau HC90 poate nu va mai puneati intrebarea asta. Eu am avut HC 90 sau 89, nu mai stiu, il luam-il legam la dubluradiocasetefon, bagam caseta cu Saboteur in el, asteptam 20-30 de minute sa se-ncarce intr-un zgomot infernal...si aleluia cafteste-i Tusat, ei bine, muzica aia de pe fundalul jocurilor 8 bit a influentat serios muzica 8 bit. Cateodata casetele alea mai dadeau eroare (destul de des) si trebuia sa umbli la surubel, sa stergi capu cu spirt... eu ajunsesem atat de disperat de tehnologia timpurie a anilor '90 incat in timp ce se-ncaraca jocu', stateam in liniste si nu ma miscam deloc ca sa nu bruiez procesu'.

O pesa (XCV)

Asta-i niste cacat din subteran, in sensul bun al cuvantului, cred ca ar fi sunat mai bine-n engleza... oricum, nu exista poze de nici un fel pentru astia.

O pesa (XCIV)


Unu' dintre preferatii mei, cam singura legatura pe care o am cu "muzica de calitate".

O pesa (XCIII)

O pesa (XCII)


Fever Ray (proiect solo al fetei de la The Knife) are una dintre cele mai infipte imagini evar, nu neaparat mai infipta decat au Gorillaz sau Daft Punk da' mai placuta, draci, e suedeji, astia nu se joaca cu vizualu', cand o trantesc, o trantesc. (alte foto)

miercuri, 16 iunie 2010

Dubla 3 (CIII) Deliverance

Ziceai ca n-ai vazut Deliverance, ceea ce nu e acceptatbil. Eu l-am vazut cand eram mic si am trecut pe langa unele scene pentru ca nu le-ntelegeam, cand l-am revazut la recomandarea lu’ Jeremy Clarkson l-am inteles de tot si m-am mirat cat de tolomac eram cand eram mic, pentru ca filmu’ n-are nimic dificil in el, e simplu ca buna ziua… trei flacai care vor sa ia un rau pana la varsare cu canoele pentru ultima oara pentru ca zona respectiva urmeaza sa fie inundata de constructia unui baraj. Bine, lucrurile se mai complica, ca intotdeauna la aparitia rednecksilor harcor. "What we, uh, "re-quire" is that you get your god-damn asses up in them woods. " Aaaa, si acum m-am prins, dubla asta-i ditamai spoileru, mai bine te uiti la trailer pe iutub.

marți, 15 iunie 2010

Dubla dubla 3 (CII) Cartoonists Special.


Conexiunile intre filme-s ceva nemaipomenit daca le descoperi singur. Am vorbit putin despre Ghost World (care e facut dupa un B.D. din ’93 de Daniel Clowes) … eee, cand am vazut Crumb (1994), un documentar biografic despre Robert Crumb, un mare B.D.-ist american, mi s-a parut ca Robert C. seamana mult cu Seymour, personajul lui Steve Buscemi din Ghost World, m-am informat si am descoperit ca filmele-s regizate de acelasi flacau, Terry Zwigoff, doar ca Seymour nu-i inspirat dupa R.C. ci dupa T.Z. se intampla doar ca T.Z. si R.C. sa fie buni prieteni si deci sa se asemene. R. Crumb la randul lui e prieten cu Harvey Pekar, un scriitor de B.D.-uri pe care neajutandu-l mana a apelat la R.C. ca sa-i ilustreze ideile. Harvey Pekar are si el un film biografic in care apare si R.C. (nu in original, jucat de James Urbaniak) - American Splendor (2003).

Toate personele astea-s legate-ntre ele de pasiunea pentru jazzul antebelic, cultura B.D.-urile underground (pe care se zice ca Crumb a si fondat-o) si desigur o minte bolnava si depresiva. Legaturile in filme merg mult mai departe dar ca sa le sesizezi trebuie sa ai o idee despre B.D.-urile si in general despre desenele si picturile lui Crumb si Clowes.
Crumb e extraordinar, American Splendor e destul de tare si despre Ghost World m-am pronuntat mai jos..

duminică, 13 iunie 2010

Bube, tăieturi, juleală (IX) Mic Ghid Turistic (XIII)

Nu-s bube, nu-s tăieturi, nu-s juleală, 's arsuri. Moldoveanul din mine iese la iveală, îmi place să cred, mai ales vara, când stau ca vaca la soare nenumărate ore, fără factor de protecţie. Factorii de protecţie sunt gay.

Şi Shabla, de Bulgaria, unde faleza-i faleză, arcadele-s arcade, grotele marine-s grote marine, cristalele-s cristale şi brâurile de calcit sunt mai ceva ca-n Peştera cu Lilieci de la Gura Dobrogei. Nu stâmba din nas, n-am lăsat nicio levă la bulgari, am avut senvişuri de-acasă. Cu şuncă şi caşcabal. D-ăla bunu', la folie. Am avut şi saltea gonflabilă cu pompă, e şi utilă, e şi cochetă.
A, şi mi-am rupt o labă. Şi mai erau şi nişte cliff-divers d-ăştia pe stil bulgar. Şi-o turmă de delfini pe care nu i-am prins. Şi vizibilitate zero la scuba. Şi crabi d-ăia cât casa. Mai mă mai duc.

Dubla 3 (CI) The Squid and the Whale

The Squid and the Whale e genul ala de film cu familii care se destrama, gen Kramer vs. Kramer si cam ce efect are asta asupra copiilor si nunumai… eee, pe langa faptu’ ca n-am nici o simpatie pentru aia care practica mariajul, am avut si am o gramada de prieteni cu parinti divortati care au crescut absolut normal, cu unele exceptii, desigur. TS&TW este unul dintre cele mai complexe filme evar, personajele-s extraordinare si actiunea decurge natural si ordonat. E ciudat ca-i din 2005, pentru ca are profunzimea aia pe care filmele americane au cam pierdut-o dupa ’90. Nu e chiar genul de film pe care sa-l vezi singur da’ nici cu baietii, asa ca daca ai, ia-ti fata si castronu’ cu floricele, da drumu’ la duminica seara si baga TS&TW.

Bube, taieturi, juleala (VIII)

Cand sistemu' de inchidere de la leptop arata asa, e doar o chestiune de timp pana la "nu pot sa tai lamaie saptamana asta".

Dubla 3 (C) Eagle vs. Shark

Azi un PZ ol’time classic… Eagle vs Shark, un film care nu mai are nevoie de nici o prezentare, pentru noi cel putin. Echipa PZ va recomanda vizionarea lui fara sa puneti prea multe intrebari.

sâmbătă, 12 iunie 2010

miercuri, 9 iunie 2010

O pesa (XC)

Pesa asta e un mister pentru mine, nu stiu exact cine-o canta, o pun aici doar pentru ca am auzit ca pe blo' se preumbla si Vlarinescu, el stie sa aprecieze d-astea.

O pesa (LXXXIX)

Din colectia, "pesa mea preferata de la..." va prezentam : "Daca ai par pe maini si nu ti se scoala... paru' de pe maini cand asculti pesa asta e ceva-n neregula cu sistemu' tau nervos central".

marți, 8 iunie 2010

Dubla 3 (XCIX) Collapse (doc)

Documentarele americane intotdeauna au fost ceva foarte solicitant pentru mine, trebuie sa ma concentrez enorm ca sa le filtrez de cacat… d-aia nu ma uit la stiri, ca sa nu trebuiasca sa filtrez, urasc sa filtrez. Dar din cand in cand trebuie sa mai vad cate unu’ pentru ca au tendinta sa schimbe viata alora care le-au vazut pentru 2-3 zile, zile in care ti le recomanda mai ceva de cum recomanda un nou pocait biblia si salvarea. “Oae, stiai ca americanii au daramat defapt gemenii?”, “Stinge oae becu ala daca nu-ti trebuie ca omori ursii polari”, “Oae, americanii s-au dus in Irak pentru petrol”-no shit?
Collapse (2009) trebuie si el filtrat da’ mai putin decat altele… pe parcursul lui nu prea am avut impresia generala de documentar si anume aia ca mi se vand gogosi. Ti-l recomand si tie Paxi pentru ca se vorbeste de o eventuala supravietuire intr-o lume in care resursele se cam termina si celorlati care o ard cu conspiratii, desi nu prea se leaga de asta. Te face sa crezi ca e posibil sa te vezi nevoit sa te ridici de pe canapea nu ca sa te duci la munca si sa freci menta ci ca sa iesi pe strada si sa-i crapi unuia capu ca sa-i furi conserva de ton… si pana la urma nu la asta visam cu totii, la momentul ala in care trebuie sa ne croim un drum dureros prin toata grasimea acumulata si sa trebuiasca sa ne luptam pentru supravietuire?

Dubla 3 (XCVIII) Ghost World

Pentru textu’ asta o sa am nevoie de diacritice , pentru ca ce-s alea tate? Ţâţe, desigur… si acum c-am stabilit asta sa facem the old switcheroo. Cu totii stim ca-mi plac tatele mari. Cat de mari, Tusat? M-a intrebat odata o fata… foarte mari, cu cat mai mari cu atat mai bine i-am zis. Tatele perfecte pentru mine ar schilodi o femeie,ar fi atat de mari incat bariera dintre suav si dizgratios aproape ca n-ar exista, dar destul despre mine. Sa vorbim despre Ghost World, un film care nu stiu daca-i bun sau are soundtraku’ atat de tare incat m-a facut sa cred ca si el e lafel. Sau poate e de la Scarletta… de la balcoanele Thorei Birch? Cine stie, poate-i bun si atat. Oricum, e un trebuie pentru toti flacaii pasionati de tate serioase, blues si jazz.

duminică, 6 iunie 2010

Top 5 Tarantino Movies

Ce putem spune despre Tarantino? e cam uratel. Dar sa vorbim despre filmele lui, filme legate-ntre ele de un sir lung de cartuse goale, sange, cocaina si maruntaie. Haideti sa le punem in ordine, ce ziceti?
Pe 5 e Jackie Brown unde De Niro are cel mai nesolicitant rol al carierei lui. Jackie e jucata de Pam Grier, pe care Tarantino a castat-o banuiesc din cauza pasiunii lui pentru exploitation, ea fiind o mica reprezentanta a genului. Ca majoritatea filmelor lui, nu lipsesc de aici, drogurile, armele de foc si sexul… sexul are chiar un reprezentant de colectie, o scena pe la spate intre De Niro si Bridget Fonda.


Pe 4 nu avem nici un film pentru ca se pare ca n-are atatea filme bune cat sa umpli un top 5… deci o sa mentionez Sin City la care a fost regizor de mana a treia: Sin City.
Pe 3 e Reservoir Dogs care-i primul lui film si dupa Lema Tusatvarsta regizorilor e invers proportionala cu calitatea filmelor lor”, filmul e destul de tare. Stilul si ideile se vor mentine in filmele viitoare, are motivele alea Tarantino gen motivul sangerarii pe pielea alba a banchetei din spate ca sa nu mai zic de filmarile din portbagaj.

Pe 2 il avem pe Pulp Fiction, stiu ca toata lumea l-a vazut, n-o sa zic decat ca marea diferenta dintre asta si celelalte filme ale lui, ceea ce banuiesc ca i-a si garantat succesul, e desfasurarea aia cronologica ambigua gen Lock, Stock and Two Smoking Barrels. Pulp Fiction consider ca e apogeul lu’ Tarantino in cinematografie si e cam ciudat avand in vedere ca se petrece destul de aproape de inceputul carierei.
Si pe 1, desigur e True Romance, singura poveste de dragoste ne-siropoasa evar. Cand vine cu replici celebre ca: “I haven't killed anybody since 1984” si “I'm the Anti-Christ. You got me in a vendetta kind of mood” va dati seama ca n-are cum sa dea gres. Cand l-am vazut prima oara m-am indragostit de personajul lu Patricia Arquette si chiar de ea personal, este extraordinara, si are un ras pentru care poti sa-ti sacrifici linistit primul nascut, glumesc, nu poti sa faci aceasta. Foarte bun, chiar nu-i lipseste nimic.

La categoria “De ce n-ai bagat in top si pe…?” avem: Inglourious Basterds care promitea foarte mult, da’ s-a tinut de cuvant doar la capitolul costume si actori… are si o atmosfera placuta da’ eu nu ma uit la filme pentru asta ca nu-s muiere, a dooa zi uitasem tot filmul. Poate plecasem eu cu unele asteptari, mi-am zis ca-i Tarantino si ca o sa omoare aia la nazisti pana se termina, in schimb am avut parte de doo ore jumate de vorbarie si mers prin padure. Ca sa nu mai zic ca m-am saturat de evrei in filme, toate filmele au evrei in ele acum, e o moda sau ceva.
Seria Kill Bill, care pur si simplu nu m-a atins, habar n-am de ce, poate din cauza ca nu m-am dat in vant niciodata dupa filme cu arte martiale. Si la urma urmei e doar un exploitation in care nu se joaca prost, ce farmec mai are?
Si Natural Born Killers pe care l-am vazut cam dedemult da’ din cate tin minte nu e recomandat epilepticilor, nu-s epileptic da’ nu ma coafeaza efectele alea vizuale. Vorba aia, “mai bine iei ciuperci si te uiti la un film normal decat sa te uiti treaz la un film facut de unu’ pe ciuperci”, nu stiu daca asta e intr-adevar o vorba da’ marog.

sâmbătă, 5 iunie 2010

Dubla 3 (XCVII) Bronson


Bronson e un film oarecum biografic despre Michael Gordon Peterson, un ins cunoscut ca cel mai violent detinut din Marea Britanie. M. G. Peterson s-a nascut in 1952, a urmat o cariera scurta de box fara manusi din cauza careia si-a schimbat si numele in Charles Bronson, ca sa sune mai periculos… cu totii stim ca Charles Bronson l-ar umple de sange pe Chuck Norris. In 1974 a fost prins de politie pentru un jaf armat in urma caruia s-a ales cu vreo 26 de lire si o condamnare la 7 ani de puscarie. Si asa a-nceput distractia, din cauza batailor, revoltelor si luarii de ostatici condamnarea asta a crescut treptat la 34 de ani, din care doar 4 i-a petrecut in populatie, restu’ la carcera. A fost eliberat in’88, dupa 69 de zile a comis un jaf scurt si dupa juma’ de ora a fost prins si bagat iar la zdup. Si a mai vazut putin lumina in ’92, de data asta doar pentru 53 de zile… e si acum in puscarie.
Si acum din aventurile care i-au lungit sentinta:
- in’83 in urma unei revolte organizate de el s-au facut pagube de aproape un milion de lire, in film se zice ca din cauza asta a si fost eliberat, pentru ca devenise prea costisitor pentru regina,
- in ’94 in timp ce tinea prizonier un gardian (ironic, nu?) a cerut ca recompensa un ceai, un elicopter si o papusa gonflabila,
- in ’98 a luat ostatici doi teroristi irakieni si inca un detinut pe care i-a obligat sa i se adreseze „General”, a cerut un avion spre Cuba, doo UZI cu 5000 de gloante si un topor,
- in ’99 a luat ostatic un profesor, exista inregistrari video cu el plimbandu-se prin camera cu o sulita in mana si cantand Yellow Submarine… scena apare si-n film doar ca acolo cere sa i se puna niste muzica.
De-a lungul carierei a trecut prin mai mult de 120 de puscarii si cateva ospicii. Filmul e bunicel.

O pesa (LXXXVIII)

Tusat nu se lasa demoralizat de calificativele GAY! pe care nu-nceteaza sa le primeasca la videourile lui si posteaza-n continuare.

O pesa (LXXXVII)

Pentru că caterinca never stops, azi exemplul clasic de one hit wonder care a prins cel mai bine în Jamaica. O ooo oooooo, fast as lightning.





Şi coverul meu preferat: