Cam până prin anii ’70 Holiudu’ folosise mai toate animalele pe post de forţe invadatoare aducatoare de moarte si groază, unele veneau in numere mari, altele veneau doar mari, uriaşe, plante,muşte, viermi, păsări de tot felu’ băgau spaima-n locatari, gorile, şerpi, lei, lupi, şopârle, lilieci si melcişiori săreau la gâtu’ trecatorilor care nu suspectau nimic…vieţuitoarele din adâncuri, caracatiţe, rechini, piranha, calamari, midii si crocodili au atacat tot ce le-a stat in cale. Cand au ramas fara animale au inceput sa le muteze puţin, panda-n 3 culori, broaşte bionice, caracatiţe cu 13 tentacule satanice, man-bear-pigs, ţânţari cu mitraliere in loc de trompiţă, plante extraterestre si maimuţe zburatoare…ca sa nu mai zic de dinozauri, super-dinozauri sau mega-dinozauri. Ce mai, au supt de la mama natura tot… pana prin ’72 cand s-au strans iar in jurul unei mese rotunde si ala din capu’ ei dupa ce şi-a aprins un trabuc a zis “vreau un film cu o invazie de animale mutante care sar la gât, ceva ce nu s-a mai făcut până acum, banii nu-s o problemă”. Lumea-ncepe sa arunce sugestii: vrăbiuţe, câini bagabonţi, salamandre, nautiluşi, unicorni bicefali, iaci, iepuri, popândăi, platipuşi… “stai, tu d-acolo, ce-ai zis?”
“am zis iepuri”, “iepuri, hmmm, spune-mi mai multe”. Si asa s-a nascut Night of the Lepus, desi titlul original trebuia sa fie Rabbits, titlu care a fost respins pentru nu suna destul de horror, no shit.
Night of the Lepus e extraordinar din mai multe motive, unu e lipsa totală a efectelor speciale, iepurii mari sant jucati de iepuri normali care se perindă printre machete iar in scenele in care atacă pe cineva de un nene in costum de Paşti.
Ca să-ţi dai seama cat de răi-s iepuraşii astia, la un momentdat un doctor examinează o victimă de-a rozătoarelor si zice ca n-a mai vazut niciodata asa ceva si ca singurul lucru ca care poate s-o compare e cu victima unui Saber-tooth, hmmm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu