Dubla 3 (CCCVIII) Bal

Ce au fost anii 80 si 90 penstru SIDA, anii 2000 pentru cancer, a fost 2010 pentru bâlbâială. Suna cam ciudat, da’ asta-i din cauza ca nu stiu intotdeauna cum sa ma exprim. In 2010 a crescut awarenessu pentru balbaiala ca dracu, e si asta un handicap se pare, si aici o sa fac o paranteza, de ce la americani toti handicapatii sant curajosi? Ooo, esti atat de curajos! Pentru ca nu se sinucid? Nu stiu.
Acum, chiar daca m-am nascut cu picioarele strambe si am avut ochelari d-aia cu obturator cand eram mic, nu am o simpatie prea mare pentru handicapati pentru ca nu pot sa ma gandesc ca nu se cam victimizeaza, si-s rai ca piticii si nu vreau sa am d-aface cu ei, nu-s nazist, adica nu vreau sa fie gazati, doar ca-i evit, le dau buna ziua si merg mai departe.
Se pare ca balbaiala nu-i asa de comica cum credeam noi, daca esti rege e destul de nasol indid, desi te poti consola cu strugurei, o vanatoare de vulpi, 2-3 menajere, o vacanta de 3 luni la tara sau cu un mic genocid in colonii. Deci domnu’ regele Angliei, sa ma p-p-p-pu-pupi in cur, nu mi-ai castigat simpatia, si vorba aia, n-o sa-mi castige niciodata simpatia in sensu' ala un om care are un castel.
Da' cand esti mic, sarac, turc si balbait trebuie sa fie ceva mai nasol, banuiesc, nu stiu ca n-am rezistat pana la capat la Bal, un film turco-german despre un flacau sarac, turc si balbait care o arde aiurea balbaindu-se si n-are prieteni, copiii se joaca-n curtea scolii si el se uita trist pe geam… si filmu a luat un animal de aur la Berlin, si ta-su e barbat muncitor, ca toti turcii saraci dealtfel si moare la sfarsit că filmu incepe cu sfarsitu mi se pare si totu e lent ca un melc fumat si 80% e cu flacau’ asta care se plimba aiurea cu ochii holbati si plini de suferinta si inca ceva indescifrabil. Vizual e lux, da’ vorba aia, nu santem muieri ca sa ne uitam la un film doar pentru asta.
Si ma gandeam asa, ca e ciudata treaba, ca am vazut filme in care nu se-ntampla nimic care mi-au placut, ce au ele-n plus fata de alea in care nu se-ntampla nimic care nu-mi plac, mai ales cand arata ca Bal? Dracu stie, cred ca-i o chesti destul de subtila… privirile-n gol nu le suport, pauzele prea lungi inainte de a zice ceva la care nu trebuie sa te gandesti deloc (vezi dubla de la City Island), nu stiu. Mda, 2010 mi-a demonstrat inca odata ca tot ce are handicapati sau evrei oropsiti e material de premii, parca ii si vad pe toti regizorii aia ducandu-se la gala cam sictiriti asa, “ala a facut un film cu un copil sarac handicapat”, marlan pretentios, n-avem nici o sansa, mergem doar ca sa bem moca.