Dubla 3 (CCCXIII) Teeth

Mă, mult timp pentru mine vaginul a fost un mister, bine, nu pot sa zic că acum l-am descifrat in totalitate da’ măcar ştiu exact unde-i localizat si la cam ce să mă aştept de la el şi de la însoţitorul lui fidel, femeea. Dintre ăstia doi cel mai periculos e femeia, toată lumea stie asta, da’ ce se-ntamplă când dai peste o puştoaica cuminte care deţine un vajin demonic jaws style care atunci când se simte ameninţat atacă degete, mădulare si în general cam tot ce îndrăzneşti să aventurezi prin zonă? Nu ştiu, da’ cunosc câţiva flăcăi care cred ca totuşi s-ar risca: Nu mă muşcă mă pe mine… Ce zici, are vajin demonic ? Rrrr! Las’ c-o exorcizeaza Mariusică. Nu mă, chiar e periculos, te mutilează genital. Ooo da! Teeth nu este un film bun da’ nu e rău deasemeni sau cum se zice in română, adică sub toată distracţia si vagina dentata e un substrat destul de interesant, adica abordează chestii, inţelegi ?A trebuit s-o pun p-asta de la iutub ca trilulilu-i cam mormon, el considera ca niste imagini cu un vagin care mananca 4 degete nu-s apropriate minorilor.

Nu e doo ca Stirile Pro TV

PZ prezinta stirile proteve si o pesa ca sa nu arate nasol treaba, ca sa facem un ansamblu cum ar veni...

Dubla 3 (CCCXII) Hated

Si un documentar, de ce nu. Cum ma uitam eu la Hated, un documentar despre GG Allin si formatia lui vocal-instrumentala The Murder Junkies, ma trezeam dincandincand ca-s ofensat de ce vedeam si-mi ziceam, ce dracu, eu nu ma ofensez, GG Allin asta e deci harcor. Nu-l recomand neaparat, adica nu-i adecvat pentru o gramada ce cetateni, pisi dupa primu’ minut si-a luat cartea in brate si a stat cuminte langa mine citind, dincandincand isi mai ridica ochii si zicea: hai ma… de ce ai face asta?

NU e doo ca filmele proaste

Eu am intotdeauna la mine, oriunde as fi vreo 15-20 de filme pe care nu le-am vazut, nu se stie niciodata, poate trebuie sa vad un film si 10 dintre ele-s nasoale, le sterg si al 11-lea e bun, sau na, vazubil... da' joia asta s-a nimerit nustiucum ca toate erau puturoase, poate si pentru ca mai toate erau turcesti, le-am sters si am intrat in alea comerciale americane care stateau acolo cam de mult timp, chestii de genul Hot tub time machine sau I love you man, iti dai seama... m-au suparat si alea si m-am uitat la mine asa cum stateam ca vaca si ma gandeam ca daca n-am nici un film trebuie sa ma culc. Si cum ma gandeam eu asa ca-s un fel de american mi s-a facut putin sila de mine si m-am ridicat brusc in picioare, m-a luat ameteala, mi-am revenit si am pus mana pe bisturiu' pe care mi l-a luat pisi de ziua mea, m-am asezat laloc in fotoliu si am desenat, calculat si taiat... am simtit ca traiesc iar, ce sa mai. Dupa vreo 6 ore a iesit asta, mai am doar de rezolvat cu baiatu' ala de la inramari cum sa facem una care sa permita schimbarea fundalului.

O pesa (CLXXXIV)

Cum ascultam eu de dimi niste Tellier, pentru ca vezi bine, Tellier merge de dimi, mi-am zis ca n-am toate albumele lui si ca e pacat ca am lasat sa se-ntample asta si am cautat si am gasit un album cu buluc, el cu Mr. Oizo si cu Sebastian, cred ca asta fac francejii dincandincand, se intalnesc si baga un menaj. Si dup-aia cand l-am auzit pe Oizo mi-am adus aminte de sauntracu de la Rubber, sa te uiti la Rubber.
Tellier & Mr. Oizo & Sebastian - Chivers as a female

Dubla 3 (CCCXI) Mini Iran Special

Acum nu ştiu cum să zic, eu am mai zis că nu prea stiu ce sa zic de filmele iranience, defapt am zis ca-s simple si la obiect, majoritatea fac o treabă interesanta in a-ti arunca pe ecran treburi sensibile ca paduri si copii fara sa devină pretenţioase sau sentimentale, adica-ti dau sentimentu ala de puritate si chestii fara sa fie, scuza-mi engleza, sappy sau corny. Defapt copiii nu-s sensibili, nu stiu la ce ma gandeam, sant niste animale proaste, copiii-s o afacere dubioasa destul de riscantă ca nu ştii dacă-ţi scoţi investiţia cu ei, adica iţi toacă nervii si timpu, banii si in general tot ce inseamna TU si nu poti sa bagi mâna-n foc ca peste 50-60 de ani o sa-ţi schimbe la randu lor pempărsu… dacă ajungi sa trăiesti pana la 80-90 de ani that is, media mea de viaţa e clar mai mică. Si dacă nu mă-ntreţin după 50 de ani si nu-mi dau cu paiu când ma loveste semipareza ce sens are? Să-i faci pentru sentimentu ala de căldură pe care ti-l dau in interior vreo 2-3 luni pana îi trimiţi la mă-ta? Nu prea cred. Dar mă abat de la subiect, asta si pentru că dupa câte am mai zis nu prea ştiu ce sa zic despre iranience… sant simple si la obiect, desigur… chiar si alea proaste-s simple si la obiect. Da să nu vorbim de alea proaste, sa vorbim de alea bune, avem aici mai jos doo dintre ele: Children of Heaven, despre un flăcău care-i pierde pantofiorii lu’ sor-sa cand se intoarce cu ei de la cizmar si trebuie sa-i puna pe ai lui la bătaie ca să nu afle tata… destul de tare, mai ales daca ştii cu e sa ai o sora mai mica care te iubeste ca proasta si poţi sa faci ce vrei din ea, te identifici asa puţin cu puştiulică.
O poveste foarte tare despre dragoste fraternă si nu numai… bine, dragostea fraternă la varsta aia e cam ciudata, e mai mult un fel de altceva, că e doar “ba, doar eu o bat si-o torturez psihologic pe sora-mea, daca mai vrea cineva sa faca asta o sa-i rup capu”. Asta nu e chiar dragoste zic eu, aduce mai mult cu relaţia dintre un peşte si-o curvă, da’ comparatia-i cam ciudata si o sa trec incet la celălant film, The Color of Paradise care-i tot despre un copil, un copil orb de data asta care e jucat de un copil orb si despre relatia lui cu ta-su si cu bunica-sa. Amandoo-s foarte bune.

Nu e doo ca fotografiile document cu Knut înainte să moară de anevrism sau ceva.

După cum poate se poate observa am tot pus poze cu animale camuflate, de ce, am fost la zoo la Berlin. Acestea fiind spuse, aşa cum am promis, iată nişte poze cu Knut la doo zile înainte să moară.

Nu e doo ca camuflaju' caprin.

Nu e doo ca camuflaju' ursulin.

Reînviem tradiţia camuflajului cu ursu brun.

Mai vechi, aici şi aici.

În curând, poze cu Knut cu doo zile înainte de deces.

Nu e doo ca dialogu.

Fiind momentan întro pană de inspiraţie cauzată de lene n-am mai pus mai nimic pe-aici deşi am văzut filme, am ascultat pese şi am citit comicsuri sau am o idee doo despre un nu e doo, altu, nu ăsta. Şi când sunt aşa îmi place să recitesc chestii de pe-aici, asta în mare parte ca să-mi gâdil orgoliul şi-n mică parte pentru că sunt calumea. Redau mai jos un dialog.

Şi o poză cu Axl şi Tuşat.

Axl: Am impresia că ai o părere foarte proastă despre gusturile mele muzicale eclectice. Dacă e aşa atunci şi eu am o părere foarte proastă despre gusturile tale muzicale la modă.

Tuşat: N-am ascultat nimic la moda nici macar cand muzica pe care o ascult acum era la moda.

Axl: Să înţeleg atunci că nici ţie nu-ţi place când se afirmă neadevăruri despre muzica ce-o-asculţi.

Auzi, decopăr prerayoflight Maddona.
Roxette ascultam acum 5 ani, dacă vrei să ştii. La fel cum purtam şosete flauşate albe înainte să le poarte Michael.

Tuşat: Michael poarta sosete albe dedinainte sa te nasti tu bai laudarosule, in Off the Wall ('79) apare cu ele chiar pe coperta albumului.

Axl: Am dat un exemplu, când dai un exemplu nu trebuie neapărat să fie adevărat.

Dubla 3 (CCCX) That Mitchell and Webb Look (2)

O pesa (CLXXXIII)

Axl se întoarce din deplasare în spiritul bă ce-ar merge o pesă, c-o pesă.

O pesa (CLXXXII)

Nicolas Jaar - Space Is Only Noise If You Can See

Facem un fel de saptamana muzicala.

O pesa (CLXXXI)

Si de ce nu, niste 70's porn music... genu' ala de muzica care n-are nici o legatura cu pornachele in general, disco-funku' ala care era folosit si-n filmele politiste. Cred ca trebuiau sa limiteze bau-cichi-bau-uau la filmele politiste unde chiar mergea si sa lase un funk curat la pornaş... ceea ce desigur ca se mai intampla dincandincand. E, oricum, din toata gloata aia se mai ivesc melodii ca asta de jos de aici.
Roger Webb - The Bends

O pesa (CLXXX)

Mda, se pare ca Charles Manson canta, exista chiar si un album cu el, Live la San Quentin… si asta cred ca-i felu’ lui de a-si continua viata criminala si de dupa gratii, pentru ca intre a-i asculta muzica si a fi hacuit de oamenii lui nu-i mare diferenta.
Charles Manson - My feelings begin to grow

Dubla 3 (CCCIX) Nema-ye Nazdik

Si un iranian destul de tare, nu stiu ce sa zic de el… am vrut launmomentdat sa fac un Iranian Special da’ astia fac numai filme simple si la obiect despre care nu prea ai ce zice infara de ca-s simple si la obiect.

Dubla 3 (CCCVIII) Bal

Ce au fost anii 80 si 90 penstru SIDA, anii 2000 pentru cancer, a fost 2010 pentru bâlbâială. Suna cam ciudat, da’ asta-i din cauza ca nu stiu intotdeauna cum sa ma exprim. In 2010 a crescut awarenessu pentru balbaiala ca dracu, e si asta un handicap se pare, si aici o sa fac o paranteza, de ce la americani toti handicapatii sant curajosi? Ooo, esti atat de curajos! Pentru ca nu se sinucid? Nu stiu.
Acum, chiar daca m-am nascut cu picioarele strambe si am avut ochelari d-aia cu obturator cand eram mic, nu am o simpatie prea mare pentru handicapati pentru ca nu pot sa ma gandesc ca nu se cam victimizeaza, si-s rai ca piticii si nu vreau sa am d-aface cu ei, nu-s nazist, adica nu vreau sa fie gazati, doar ca-i evit, le dau buna ziua si merg mai departe.
Se pare ca balbaiala nu-i asa de comica cum credeam noi, daca esti rege e destul de nasol indid, desi te poti consola cu strugurei, o vanatoare de vulpi, 2-3 menajere, o vacanta de 3 luni la tara sau cu un mic genocid in colonii. Deci domnu’ regele Angliei, sa ma p-p-p-pu-pupi in cur, nu mi-ai castigat simpatia, si vorba aia, n-o sa-mi castige niciodata simpatia in sensu' ala un om care are un castel.
Da' cand esti mic, sarac, turc si balbait trebuie sa fie ceva mai nasol, banuiesc, nu stiu ca n-am rezistat pana la capat la Bal, un film turco-german despre un flacau sarac, turc si balbait care o arde aiurea balbaindu-se si n-are prieteni, copiii se joaca-n curtea scolii si el se uita trist pe geam… si filmu a luat un animal de aur la Berlin, si ta-su e barbat muncitor, ca toti turcii saraci dealtfel si moare la sfarsit că filmu incepe cu sfarsitu mi se pare si totu e lent ca un melc fumat si 80% e cu flacau’ asta care se plimba aiurea cu ochii holbati si plini de suferinta si inca ceva indescifrabil. Vizual e lux, da’ vorba aia, nu santem muieri ca sa ne uitam la un film doar pentru asta.
Si ma gandeam asa, ca e ciudata treaba, ca am vazut filme in care nu se-ntampla nimic care mi-au placut, ce au ele-n plus fata de alea in care nu se-ntampla nimic care nu-mi plac, mai ales cand arata ca Bal? Dracu stie, cred ca-i o chesti destul de subtila… privirile-n gol nu le suport, pauzele prea lungi inainte de a zice ceva la care nu trebuie sa te gandesti deloc (vezi dubla de la City Island), nu stiu. Mda, 2010 mi-a demonstrat inca odata ca tot ce are handicapati sau evrei oropsiti e material de premii, parca ii si vad pe toti regizorii aia ducandu-se la gala cam sictiriti asa, “ala a facut un film cu un copil sarac handicapat”, marlan pretentios, n-avem nici o sansa, mergem doar ca sa bem moca.

O pesa (CLXXIX)

Super Collider - Hide in From the Day

Dubla 3 (CCCVII) R

Asa da, R e unu’ din filmele alea la care pe la minutu 10 iti zici, hopa, ia stai sa ma duc sa ma pis si sa ma fac confortabil ca aici avem deaface cu ceva serios. Nu stiu ce-o sa zic peste vreo 2-3 luni da’ acum R imi pare ca e cel mai tare film cu puscarii evar, exceptand desigur Cool Hand Luke, ala-i intr-o clasa a lui. R e cum trebuie sa fie un film cu puscariasi, nu are nici 3 ore ca Un Prophete, n-are sentimente ca Shawshank Redemption, nu exista eroi, salvare sau speranta…da’ sa nu-l dau de gol. Foarte bun.
Ca o nota asa, e cam greu de gasit din cauza ca are un nume cam ciudat, eu am prins doar un screener cam disproportionat si l-am aranjat putin in VLC.

Dubla 3 (CCCVI) Mega Shark Vs. Crocosaurus

Si dupa asta cred ca o sa iau o mica pauza de filme proaste.

Dubla 3 (CCCV) Gangs of New York

Filmele clasice care nu-s comedii romantice sau cu ciori se întâmplă în felul următor: ăia buni vs. ăia răi. Apoi avem alea arţii nu neapărat farţii care-s ăia normali vs. ăia normali, you get my point, adică nu-i totul alb şi negru. Şi-apoi avem Gangs of New York.

Dar să ne uităm mai întâi ce-a mai făcut Scorsese. Cronologic vorbind, aş începe cu Taxi Driver, apoi New York, New York, Raging Bull, The King of Comedy, Goodfellas, Cape Fear, Casino, şi-apoi avem Gangs of New York.

Cronologic vorbind invers, aş începe cu Shutter Island, băşină, The Departed, băşină, The Aviator, băşină, şi-apoi avem din nou Gangs of New York.

Ce concluzie tragem, în afară de cea evidentă în legătură cu obsesiile lui Scorsese? Că Gangs of New York a fost ultimul film decent al lui (asta dacă nu pui la socoteală The Aviator dacă eşti into those kind of things). Ca trivia, Scorsese a regizat şi Bad al lui MJ.

GoNY nu prea te lasă să-i reproşezi multe. Poate o alegere puţin inspirată în legătură cu Diaz, poate niţel sirop pe alocuri, poate sfârşitul oarecum melodramatic, dar cam atât. În rest, GoNY e cul. E hip. E hipster. E calumea. Îl bag la categoria aia eclectică, cu Twelve Monkeys şi Eternal Sunshine of the Spotless Mind, adică filme foarte bune care nu primesc laurii cuveniţi. Actori buni, adică ia chiar să enumerăm, Daniel Day-Lewis, John C. Riley, Liam Neeson, Brendan Gleeson, Stephen Graham, şi, de ce nu, Leo DiCaprio. Personajul lui Day-Lewis e poate cel mai carismatic bad-guy (asta dacă-i poţi spune bad-guy) pe care l-am văzut de la Pesci în Goodfellas încoace şi poate că-i chiar mai tare decât ăla. Lupta din dubla de mai jos îmi aduce aminte de părţile bune din The Messenger: TSoJoA sau The Gladiator. Lupta finală nu-mi aduce aminte de nimic, şi asta-i bine, pentru că-i bună, e bună în sensul de foarte bună.

Dubla 3 (CCCIV) Wait for it, wait for it...

Dubla 3 (CCCIII) Night of the ...

Cam până prin anii ’70 Holiudu’ folosise mai toate animalele pe post de forţe invadatoare aducatoare de moarte si groază, unele veneau in numere mari, altele veneau doar mari, uriaşe, plante,muşte, viermi, păsări de tot felu’ băgau spaima-n locatari, gorile, şerpi, lei, lupi, şopârle, lilieci si melcişiori săreau la gâtu’ trecatorilor care nu suspectau nimic…vieţuitoarele din adâncuri, caracatiţe, rechini, piranha, calamari, midii si crocodili au atacat tot ce le-a stat in cale. Cand au ramas fara animale au inceput sa le muteze puţin, panda-n 3 culori, broaşte bionice, caracatiţe cu 13 tentacule satanice, man-bear-pigs, ţânţari cu mitraliere in loc de trompiţă, plante extraterestre si maimuţe zburatoare…ca sa nu mai zic de dinozauri, super-dinozauri sau mega-dinozauri. Ce mai, au supt de la mama natura tot… pana prin ’72 cand s-au strans iar in jurul unei mese rotunde si ala din capu’ ei dupa ce şi-a aprins un trabuc a zis “vreau un film cu o invazie de animale mutante care sar la gât, ceva ce nu s-a mai făcut până acum, banii nu-s o problemă”. Lumea-ncepe sa arunce sugestii: vrăbiuţe, câini bagabonţi, salamandre, nautiluşi, unicorni bicefali, iaci, iepuri, popândăi, platipuşi… “stai, tu d-acolo, ce-ai zis?”
“am zis iepuri”, “iepuri, hmmm, spune-mi mai multe”. Si asa s-a nascut Night of the Lepus, desi titlul original trebuia sa fie Rabbits, titlu care a fost respins pentru nu suna destul de horror, no shit.
Night of the Lepus e extraordinar din mai multe motive, unu e lipsa totală a efectelor speciale, iepurii mari sant jucati de iepuri normali care se perindă printre machete iar in scenele in care atacă pe cineva de un nene in costum de Paşti.
Ca să-ţi dai seama cat de răi-s iepuraşii astia, la un momentdat un doctor examinează o victimă de-a rozătoarelor si zice ca n-a mai vazut niciodata asa ceva si ca singurul lucru ca care poate s-o compare e cu victima unui Saber-tooth, hmmm.

Dubla 3 (CCCII) The Matrix - Reloaded - Revolutions

Vine un moment în viaţa unui om în care omu respectiv zice bă ce-aş vedea un sefe, cu efecte, arme, lasere, roboţi, cheştii, şi de obicei momentu ăsta vine la mine cam lunar, ca o menstră pseudo-intelectuală. Hai, o dată la 5 săptămâni. Şi tot de obicei mă uit la Minority Report. Altă dată m-am uitat cu Pisi la Pitch Black şi Cronicile lu Ridick şi nu prea ne-a plăcut. Apoi am vrut eu să mă uit la Skyline da n-am putut. Şi-aşa ajungem la acum câteva zile, dacă nu chiar acum o săptămână.

The Matrix nu-i rău. Adică are efecte, lupte, roboţi, de-astea, are idee, are acţiune, ce n-are, n-are un actor care să joace calumea, unu singur măcar.

The Matrix Reloaded e aşa, o băşină chinuită, cu o grămadă de ciori, foarte multe ciori, albinoşi gemeni, costume sefe fanteziste proaste, influenţe asiatice, colonelu KFC şi filosofii obscure. Iar, niciun actor nu poa să joace, cred că a fost un must la preselecţie. Acţiunea se petrece la câteva luni de la terminarea primului, timp de ajuns ca Morpheus să-şi dubleze greutatea.

The Matrix Revolutions e un fel de film sefe clasic, cum ar veni, adica multe efecte, mulţi roboti, şi căcat pansat drame interioare, eroi care apar de te miri unde, de-astea să se plieze pe sufletul îngâlat al consumatorului american de film american. Clar, mai bun ca doiul, pentru că are căcălău mai multă acţiune şi lupta aia din dubla de mai jos e chiar entertaining dar în mare un film prost.

Ca o concluzie, să zic aşa, primu-i de văzut, următoarele doo-s de uitat.

Dubla 3 (CCCI) Bolero

Cu falsa modestie va anunt ca am descoperit secretul tineretii fara batranete si al vietii fara de moarte, a fost in fata voastra tot timpul asta si ati schimbat canalul, se numeste vizionare de filme proaste. Eu deobicei ma folosesc de acest secret in uichenduri, in alea doo zile libere daca bag vreo 3 bucati a la A Nymphoid Barbarian in Dinosaur Hell, Skyscraper sau Mega Shark Vs Crocosaurus le fac sa para un mic concediu de 3 luni.
100 de minute de Bolero par o eternitate… si cand zic eternitate nu vorbesc de infinit, zic asa, vreo doo-3 saptamani. Bolero are o istorie interesanta, pe la vreo 46 de ani John Derek desi nu era, a aplicat regula regizorului de succes si si-a lasat nevasta pentru o “bunaciune” de 16 ani, Bo Derek, pe care in ciuda faptului ca nu era nici pe departe o actrita, a bagat-o intr-o serie de filme in care se tavalea cu tot felu’ de toreadori. Desigur, pe platou in timp ce Bo se soft-pornarea, John dadea indicatii, lucru care ne spune foarte multe despre aceasta minte incalcita. Bolero e despre o pustoaica de 18 ani jucata de Bo la vreo 26 de ani (arata ca cineva cu putin Sindrom Down) care termina studiile si vrea sa-si piarda virginitatea, pentu aceasta pleaca-ntr-o calatorie in juru’ lumii, pentru ca vezi bine, are fantezii cu şeici… de aici am o vaga impresie ca s-a inspirat Seinfeld cand a facut Rochelle, Rochelle: A Young Woman’s Strange, Erotic Journey from Milan to Minsk. Si treaba chiar daca nu e de la Milan la Minsk, clar e strange, erotic si journey… strange in principal. Si desi nu e nevoie, chiar nu e, as vrea sa fac un foarte rezumat ca sa-ti arat ca John Derek strange e pentru Lynch strange cam ce e o planta carnivora extraterestra pentru un buchet de narcise. Defapt nu, m-am gandit mai bine si n-o sa fac asta.

Dubla 3 (CCC) 37°2 le matin

Acum nu stiu cum sa fac, Paximo mi-a zis ca pleaca nu stiu unde cateva zile, cred ca vine chiar pe la mine p-acasa si mi-a zis: ba, la Dubla 3 editia 300 sa pui un film calumea, ceva special. Da’ eu nu cred in muierisme d-asta sau in numere asa ca o sa pun ce am vazut aseara, si anume un film frantuzesc de 3 ore din ’86… si culmea e ca nu pot sa ma iau de nici una dintre aceste 3 probleme, s-au nimerit, frantuzescu vine cu o gramada de nuditate, 3 ore cu dezvoltari bune de personaje si 86 cu un aer de provincie. Vizual e destul de tare si tipa are un ceva d-ala de nu poti sa pui degetu’ pe nimic, poate asta-i si ideea.
37°2 le matin (Betty Blue)... e bun daca ti-a placut Bitter Moon (cartea ca filmu-i nasol) da’ ai simtit nevoia pentru ceva mai soft, bine, ca sa faci un film calumea dupa Bitter Moon si sa nu fie catalogat ca hardcore porn ar trebui sa fii un mic geniu.
Mda, bun pentru o seara in familie, desi poate e mai bine sa iei finalu’, nu director’s cutu, ala are doar doo ore.

Asta, aici mai sus, am scris inainte sa vad pesa ta, si zic eu ca frantuzesc de 3 ore din '86 nu-i tot aia cu arţii-farţii norvegian, in multe feluri e putin mai rau. Acum imi pare rau ca nu m-am consultat cu tine... defapt nu-mi pare, consultatu-i gay.

O pesa (CLXXVIII)

Ce s-o mai dăm cotită, nu ştim ce dublă să băgăm la CCC. E clar că trebuie ceva speşăl, e CCC, God damn it (Dumnezeule damneaz(ă)-l/o). Discutasem întrun timp de 300 şi n-ar suna rău, Dubla 3 (CCC) 300, dar dintrun motiv sau altul planul ăsta a căzut, cel puţin în capul meu. Am putea să punem şi orice, adică ce-are fiecare pregătit la dublă, numai că la mine-i cazul de o dublă Beatles şi din 5 filme făcute de ei n-am reuşit să văd decât doo jumate, adică nu-s gata, sau de trilogia Matrix, care nu se potriveşte cu tematica, iar la Tuşat sunt sigur că-i vorba de un arţi-farţii norvegian sau ceva, numai că nu-i norvegian şi nu-i arţii, şi aşa ceva nu se face.

Până atunci, o pesă.

O pesa (CLXXVII)

Tusat prezinta un cult song, in sensu de ca are followeri nu ca e doct sau ceva. L-am descoperit cand ascultam niste Beck si mi-a atras atentia in sensu ca am crezut c-a sarit winapu la Prince si eu n-am melodia asta de la Prince, bine, nu-i a lu Prince, e alu' Beck. Winapu la Prince... he-he.
Beck - Debra

Si cred ca trilu m-a lucrat dinou, ascult-o acolo daca vrei... nu mai are nici un farmec.

Gata, a trebuit s-o fac film si s-o pun pe iutub.

Dubla 3 (CCIC) Skyscraper si XXY

Pisici si Zombie prezinta filmele de joi seara, defapt eu le prezint. Joi seara e o seara ciudata, pentru mine cel putin, pentru ca joi seara pentru mine e cam ca marti seara pentru oamenii cu program normal, sau ca o seara d-aia ciudata pur si simplu pentru ceilanti.
Am inceput distractia cu XXY (2007), un fel de argentinian despre o mica hermafrodita si familia ei, un film decent spre bun despre problemele fricşilor si despre cat de normali sant ei defapt… e o experienta vizuala destul de tare care nu se-ntinde prea mult.
Si piesa de rezistenta… Skyscraper, un film de actiune cu Anna Nicole Smith, un fel de Die Hard prost cu ANS in locu lu’ Bruce Willis, diferente intre cele doo-s putine, ea e pilot de elicopter si e femeie, cam atat. Acum nu stiu cum sa zic, filmu se bazeaza in principal pe ANS si pe ţâţele ei imense. Dar eu am o impresie ciudata ca daca-ti place ANS esti niţelus poponar, adica poate era ceva cu ea cand a aparut in Playboy da’ aici arata ca Suzana, Balena Prietenoasa, e disproportionata, are mandibula aia de wrestler, şoldurile alea de zeita fertilitatii si altele… ca sa nu mai zic de calitatile ei actoricesti, in vreo trei luni ai putea dresa un urangutan sa joace rolu ei mai bine, bagi un voiceover si gata. Filmu are si o scena cu ea la duş si cateva bucati de sex, doo mai exact, amandoo destul de disturbing, una dintre ele e o amintire de-a ei din tinerete cand se calarea cu iubitu in faţa unui hambar, ea statea deasupra si se freca cu chilotii pe ea de buricul lui, chilotii se vad doar putin ca-s sub fustă, asta se-ntampla in timp ce unu trage cu mitraliera-n ea. Negativului principal ii place sa citeze din Şecspir, la un momentdat sant amandoi in elicopter si el citeaza ceva din Şecspir dupa cum am zis ca-i place sa faca, face o pauza şi se uita spre ea, ea raspunde: Henry the 5th, BUM! Anna knows her Shakespeare. Skyscraper e vazubil, adica nu-i ca alea de actiune de pe Proteve, gloantele fac gauri, expoziile-s ok si e desigur destul de comic. Trebuie sa-mi iau acum si Barb Wire.

Dubla 3 (CCXCVIII) Welcome to the Rileys

Toată lumea o ştie pe gagica aia din Tuailait. Bine, o ştiu ăia de s-au uitat la Tuailait. Cum de o ştiu şi eu? Da, m-am uitat la Tuailait. Ei bine gagica ai din Tuailait are aşa o dorinţă să demonstreze că e actriţă, că poa să joace, că e o mare speranţă, că va fi viitoarea Jodie Foster sau că e o tânără Jodie Foster sau ceva, şi de ce ar vrea cineva să fie o tânără Jodie Foster e cumva peste puterea mea de înţelegere, deşi o bănuiesc de lesbianism şi nici măcar de lesbianism d-ăla bunu cu pillow fighting, ci de lesbianism d-ăla crunt, maximum security prison style, şi-s sigur că peste câteva decade, când va fi o Jodie Foster împlinită şi cu ceva premii la activ va ieşi din debara. Aşa că tânăra actriţă s-a băgat întro chestie traşi, oarecum independentă sau ceva, joacă acolo o stripteoză andăreigid de care se ataşează un nene din motive pur părinteşti.

Filmul nu-i rău, e chiar foarte digerabil şi-mi închipui că dacă n-ar fi fost sub contract cu Tuailait am fi văzut şi-o pereche de ţâţe.

Şi acum, drums, artificii şi linişte expectativă*, PZ prezintă, şi anume,

bagingo în King of Queens!

* Da, am dorit să scriem expectativă. În plus, azi fiind ultimea mea zi liberă înainte de a-mi lua concediu intenţionez să fac ceva cu adevărat epic, să mă uit la trilogia Matrix sau ceva.

Dubla 3 (CCXCVII) Voi, vei, vor, vomă

O sa incep cu un mic sfat pentru tineret, sa zicem c-ai cunoscut o fata, o domnisoara, femee si-ti place de ea, da’ dupa cateva intalniri observi semne ca-i nebuna, ce faci? Bine, sant o gramada de retarzi care nu fac nimic, raman cu nebuna, astia-s aia care au o nevoie asa de mare de pasa ca nu conteaza ca-s injunghiati cu cutitu de paine, ca primesc vizite inopinate la serviciu sau ca li se repeta cuvinte ciudate-n ureche-n timp ce dorm… eu vorbesc de oamenii normali, ce tre sa faci cand vezi scanteiea de sandilau in ochii ei? Multi ar fi tentati sa fuga, sa-si ia o cartela noua, sa-si dea demisia si sa se mute, dar asta pe langa faptu ca-i incomod cateodata nu-i nici de ajuns, tre sa te asiguri ca nebuna nu te mai vrea, tre sa bei cantitati masive de ceai de tei si sa faci pe oligofrenu, trebuie sa… da’ nu santem aici ca sa vorbim de nebune, santem aici ca sa facem altceva.
Am observat ceva, aproape toate filmele au cate un cadru intitulat camp cu stalpi de telegraf. Si mai e o moda in filme… sa se vomite, toata lumea vomita acum, dupa ce omoara pe cineva, lumea vomita inainte sa moara, cand sant nervosi, interogati, speriati sau li se apleaca, vomita toti cand vad un mort sau un cacat, daca miros ceva dubios, daca da masina peste ei, daca dau cu masina peste cineva, vomitatu era ceva destul de exclusivist si-l gaseai doar in comediile proaste americane, acum vomitatu nu mai are granite, se vomita si-n filme bune si foarte bune, se vomita-n scurt metraje, in animatii, se vomita peste tot, ce sa mai… am vomitat si eu la viata mea, si am vomitat numai din motivul din care nimeni nu vomita-n filme, de la alcool, defapt se vomita si de la asta… Da’ nu santem aici ca sa vorbim de voma, santem aici ca sa vorbin de stalpi de telegraf, relee si cabluri electrice. Iti prezint aici mai jos un japonez, un rus, un roman s-un danez.

Cha no aji (The Taste of Tea)

Kak ya provyol etim letom

Occident

Frygtelig lykkelig (Terribly Happy)

Le recomand pe toate, de ce nu. Nu cred ca se vomita in niciunu', si treaba cu femeele nebune cre ca are legatura cu cel putin unu dintre ele.

Dubla 3 (CCXCVI) How I Ended This Summer

De vreo 2-3 trei luni incoa am băgat o regula de toleranţa zero la filmele americane, devenind astfel si eu putin american, daca ma uit la un film american si mi se pare ca-i catdecat american il opresc si-l sterg cum m-a invatat pisi, cu Shift +Delete. Si daca stai sa te gandesti, asta-i cel mai mare rau pe care-l poţi face holiudului, sa-i deaunloadezi filmele si nici macar sa nu te uiti la ele. Acum sa nu ma-ntelegi gresit, sant si o gramada de filme americane care nu-s americane deloc, dar nu vorbim de ele acum. Si poate din cauza ca in ultimu’ timp am vazut o gramada de sferturi si jumatati de filme americane bine cotate foarte nasoale, singura optiune mi s-a parut ca e sa deaunloadez de la dusmanii lor publici numaru 1, si ai noştri, ai tuturor defapt, de ce sa ma cac pe mine, Ruşii. Am vazut doo, unu’ okeish, Kray (The Edge) cu un fel de lagar de munca din Siberia si cu locomotive, o combinatie interesanta si unu’ bun spre foarte bun cu o statie meteorologica pe o insula din Oceanu Arctic, doo personaje, doo ore… Kak ya provyol etim letom (How I Ended This Summer), sa te uiti la el.

Si ca o chestie fara nici o legatura, de ce dracu e o exact langa 0 pe tastatura?