BSM pare ceva de genul "what would they think of next", şi vorbeam despre asta în altă parte, nu-mi aduc aminte unde, parcă la exploituri sau cine ştie unde, adică avem premisele unui film d-ăla hai să şocăm the audience, o facem pe Christina Ricci beţivancă şi nimfomancă şi apoi luăm o matahală neagră, Samuel, care s-o lege cu lanţuri şi s-o ţină încuiată în casă. Acuma că stau să mă gândesc poate c-ar fi fost mai bine să fie doar aşa. Dar BSM se transformă pe parcurs, devine americăneşte digerabil, adică lumea trecea prin diferite încercări ale sorţii şi le depăşeşte şi în final toate bune şi frumoase. Puţin cam multă poză din parte lu Ricci, bine, poate-i vina regizorului, puţin cam prea deabea eliberat sclav acting din partea lu Samuel, puţin cam prea multă atenţie acordată blues-ului atunci când nu e nevoie, adică partea cu blues-ul e aproape inutilă, şi puţin cam prea mult Justin Timberlache care apare de vreo doo ori dar în rest filmul e ok, eu l-am luat ca pe un experiment de genul ia să facem şi-un film care să arate aşa şi în acelaş timp ia să mă şi uit eu la filmul ăsta. De fapt dacă stau să mă gândesc mai bine dar mai bine nu stau, închei aici.
sâmbătă, 2 aprilie 2011
Dubla 3 (CCCXV) Black Snake Moan
BSM pare ceva de genul "what would they think of next", şi vorbeam despre asta în altă parte, nu-mi aduc aminte unde, parcă la exploituri sau cine ştie unde, adică avem premisele unui film d-ăla hai să şocăm the audience, o facem pe Christina Ricci beţivancă şi nimfomancă şi apoi luăm o matahală neagră, Samuel, care s-o lege cu lanţuri şi s-o ţină încuiată în casă. Acuma că stau să mă gândesc poate c-ar fi fost mai bine să fie doar aşa. Dar BSM se transformă pe parcurs, devine americăneşte digerabil, adică lumea trecea prin diferite încercări ale sorţii şi le depăşeşte şi în final toate bune şi frumoase. Puţin cam multă poză din parte lu Ricci, bine, poate-i vina regizorului, puţin cam prea deabea eliberat sclav acting din partea lu Samuel, puţin cam prea multă atenţie acordată blues-ului atunci când nu e nevoie, adică partea cu blues-ul e aproape inutilă, şi puţin cam prea mult Justin Timberlache care apare de vreo doo ori dar în rest filmul e ok, eu l-am luat ca pe un experiment de genul ia să facem şi-un film care să arate aşa şi în acelaş timp ia să mă şi uit eu la filmul ăsta. De fapt dacă stau să mă gândesc mai bine dar mai bine nu stau, închei aici.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Nu l-am vazut da' am impresia ca ai gresit categoria, nu-i d-ala de care zici tu, e d-ala in care o persoana salveaza alta, isi lasa amprenta cum ar veni. Vorbeam de factoru soc la Machine Girl... o femee inlantuita-n beci nu mai e demult interesant, oricine ar juca-o.
Trimiteți un comentariu