Încă o chestie, The Fighter se bagă în categoria aia nesuferită a clicilor, adică regizoru care-şi pune actoru în tot ce face, în cazul de faţă David O. Russell îl vâră pe Marky Mark întrun rol care nu-l prinde doar pentru că s-o fi distrat cu el la băute în timp ce făceau I Heart Hukabees sau Three Kings.
Nu ştiu cine spunea că o dată la doi ani apare câte un film de genul ăsta, ori cu boxeori care se antrenează şi în final înving, ori cu antrenori de fotbal american/baseball/ basket/ hokey care preiau o răpciugă de echipă şi-o aduc pe culmile gloriei judeţene, ori cu gimnaste geriatrice care-şi fac cambeacul la olimpiada de la Beijing şi tot aşa, filme care reamintesc consumatorului american de popcorn şi junkfood că pe lume există şi performanţă sportivă şi nu-i bine să stai pe canapea să te-mbuibi ca o vacă ce eşti. Din categoria asta face parte şi The Fighter şi-odată la doi ani merge şi-un film de-ăsta şi sper să nu mai văd aşa ceva decât prin 2013, şi să fie despre gymkata.
Un comentariu:
N-am vazut decat un film decent cu antrenori care iau o echipa si-o salveaza sau alte d-astea, Slap Shot cu P.Newman.
Trimiteți un comentariu